Interactiuni

Rusia vs. Georgia: „davai ceas, davai palton”

with 2 comments

Ca si cum razboiul ruso-georgian in sine nu ar fi fost destul de oribil si absurd, reporterii de pe linia frontului ne transmit snoave menite a ne asigura, daca mai era nevoie, de imuabilitatea paradisiaca a spiritului absolut rus. Soldatii rusi fura, fura de rup pe oriunde trec. Daca insa acum saizeci de ani se limitau la ceasurile si paltoanele amarastenilor, acum au trecut la calculatoare, materiale de constructie, si chiar… ochelari de soare.

Dar, desigur, asta e doar o interpretare, una capitalist-imperialista. De fapt, georgienilor, „Putin si poporul rus libertatea le-a adus”. Intre „davai”-ul din al doilea razboi mondial si „pax rusiana” mileniului trei, libertatea in Caucaz se traduce prin dreptul sfint de a fi umilit, furat, violat, ucis.

Doua momente imi staruie in minte. Primo: a doua descalecare a lui Putin, ales cu voturile a peste 80 la suta din populatie. Secundo: studentul rus idiot de la CEU – Gender Studies, care acum doi ani imi explica cit de mult il iubesc ei pe tzarul Putin.

Dar cind Soljenitin insusi l-a ridicat in slavi pe noul tatuc al natiunii, cind Mihalkov insusi compune filme de propaganda menite a-l insfinti pe tzar, la ce sa te astepti de la un popor de mujici imbuibati cu vodca, care pupa cu iubire cizma ce-i zdrobeste? Ce sa ceri de la o populatie care accepta senina crime ordonate de stat, mortile unui Litvinenko sau a unei Politkovskaia? Poporul rus imi face greata.

Solutia crizei e simpla. Rusii nu au ce cauta pe teritoriul Georgiei. Georgia insasi nu are dreptul sa atace vreuna din regiunile separatiste. Argumentele istorice de gen „stat national si suveran” sint depasite si inutile. Orice grup care isi doreste autoguvernarea ar trebui sa detina de facto acest drept, indiferent ca regiunea se numeste Kosovo, Abhazia, Transnistria sau Tinutul Secuiesc. Intre „dreptul istoric” al statului national si dorinta indivizilor actuali, a te agata de abstractia istorica releva timpenia pura.

Si in aceste momente, capul plesuvo-cretin al „stralucitului” presedinte roman a mai produs o… „pasarica”. Citez: „Statul roman va sustine intotdeauna drepturile individuale, dar se opune ferm drepturilor colective”. Bravos, natiune! Halal sa-ti fie! Oricita diarie i-ar produce basescului si celor ca el, dreptul homosexualilor de a se casatori, sau dreptul unei colectivitati de a se autoguverna sint drepturi colective de care nimeni nu va mai putea, in viitorul apropiat, face abstactie.

Pina atunci insa, scrobitul politician european, deopotriva cu impotentul presedinte american, tremura-vor mult timp inca in fata soldatului rus cu palton si ceas, beat cui si indobitocit prin spalarea creierului. Si asta e cel mai tragic.

In final: doua fotografii care, pentru mine, simbolizeaza cel mai bine atit amenintarea grotesca a razboiului, cit si singurul mod in care poti ucide nazuinta catre libertate:

Sfirsitul primaverii de la Praga, 1968 (sursa: wikipedia)

„Rebelul necunoscut” incercind sa impiedice inaintarea tancurilor chinezesti – Piata Tiananmen, 1989 (sursa: wikipedia)

Anunțuri

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Salut Andruska,

    Am niste comentarii la postul tau, foarte interesant de altfel.

    Referitor la rusi: ei sunt asa cum ii descrii din cateva motive. Primul e blestemul tarii mari (imense in cazul lor). Inchipuie-ti cum e sa traiesti intr-o localitate oarecare si in orice directie ai merge pe distante de mii de km ai inatlni doar oameni care vorbesc aceeasi limba si au cam aceleasi obiceiuri. Marea majoritate a oamenilor, mai putin trecuti pe la biblioteca, ajung sa-si imagineze ca nu mai exista nimic altceva.
    Tine cont ca romanii au ajuns sa aiba niscaiva pretentii de la statul lor, de la functionarii publici, politisti s.a.m.d. abia dupa ce au mai itit putin capul peste granita. Inainte, si ei inghiteau tot ce li se dadea, pe nemestecate.
    Un comportament similar il intalnesti si la americani, in special la cei din Midwest. Deh, tara mare, vecini putini, multiculturalitate ioc.

    Un alt motiv e structura societatii ruse (minunat descrisa in „1984” de Orwell). Ei au o casta de conducatori, una intermediara de oameni oarecum educati care se bucura de o serie de avantaje si o masa mare de mujici abrutizati cu vodca si care muncesc de rup ca sa-i intretina pe ceilalti.

    Pe mine unul ma enerveaza la rusi mandria lor imperiala. Se cred superiori altora (in special est-europenilor) pentru simplul fapt ca sunt rusi (sau ma rog, ex sovietici). Tot de la educatia primita li se trage.

    Referitor la autoguvernare, problema cu tinutul secuiesc m-a lovit rau de tot:-(

    Trecand peste intrebari de genul „cum deosebesti un secui de un ungur”?, problema nu e de autoguvernare, e de discriminare pozitiva.
    Explica-mi te rog de ce un locuitor de etnie maghiara al Harghitei de exemplu are dreptul la autoguvernare daca vrea si un locuitor de etnie maghiara al Clujului nu. De ce un locuitor de etnie romana al Covasnei de exemplu (unde romanii sunt 20%) nu are dreptul la autoguvernare daca un locuitor de etnie maghiara al Covasnei decide asa.
    In fine explica-mi te rog de ce eu ca cetatean roman nu am dreptul la autoguvernare in localitatea mea daca nu imi convine conducerea de la Bucuresti (sa presupunem ca am votat cu opozitia la ultimele alegeri) si nici conducerea judetului, pe cand un cetatean roman de alta etnie are dreptul daca el decide ca nu-i plac „miticii”.

    alex

    August 19, 2008 at 11:35 am

  2. Alex, iti raspund intr-un post special 🙂

    andruska

    August 20, 2008 at 5:27 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: