1. Dreapta si stinga. Ghidul idiotului in politica

CE MA ENERVEAZA

Ma calca pe nervi napirstocii (pe care nu-i pot evita neam, ca nu se lasa ei evitati) intilniti aproape zilnic si care se declara, superiori, „de stinga”. Cind afla ca ma autodefinesc drept „liberal”, creaturile respective se schimonosesc, scot limba, se tin de git sa nu vomite si ma privesc dispretuitor. Treaba enervanta este faptul ca, pentru ei, a fi „de stinga” inseamna a purta haine murdare si sosete rupte, a arunca cu pietre in tot ce reprezinta guvernare (cladiri, masini de politie, etc.), a fraterniza cu amicii chinezi sau, in cel mai bun caz, a fi imbracat cu un tricou cu Che Guevara, a petrece intr-un bar „social” (pronuntat eglezeste), ascultind Omara Portondo si injurind capitalismul salbatic. Sau cintind, evident, „Bandiera Rossa”. Convers, a fi „de dreapta” inseamna a sustine omuletul mic, chel si burtos, fara inima, capitalist, uitindu-se pe geamul restaurantului de lux (in timp ce-si maninca icrele negre) cum moare de foame bietul copilas in bratele unei femei amarite.

CE INSEAMNA SA FII „DE DREAPTA”?

Scurt si concis – ca intr-un „Idiot’s Guide to…” – liberalismul se defineste politic si economic. Politic, a fi liberal inseamna a sustine o interventie scazuta a statului in viata cetateanului. Si mai inseamna a sustine drepturile fundamentale ale fiecarui individ („basic individual / liberal rights”). Exemple: dreptul la viata, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la tratament egal in fata justitiei, dreptul de a practica propria religie, dreptul la alegere libera, etc. Aceste drepturi sint „liberale” pentru ca nu se supun principiului democratic (care este un principiu „social”). Cu alte cuvinte, ele sint garantate de constitutie. Asta inseamna ca, atita timp cit functioneaza constitutia, de drepturile acestea se bucura orice individ, si ele nu pot fi supuse votului popular (in sensul ca populatia unei tari nu poate vota pentru luarea acestor drepturi unui grup social sau altuia). Exemplu concret: populatia unei tari X nu poate vota eliminarea evreilor din scoli, intrucit evreii, ca indivizi, se bucura de exact aceleasi drepturi ca si ceilalti indivizi, deci si de dreptul la educatie. Daca esti de acord cu aceste doua puncte pe care le-am mentionat, atunci esti liberal, adica – in sensul european – „de dreapta”.

[Picture’s title: „Got liberalism? Life is funny”] (sursa imaginii)

Economic, liberalismul se defineste prin sustinerea economiei de piata si a initiativei private – punct. Liberalismul (spre deosebire de libertarianism) nici nu cere, nici nu implica doctrina corporatista, capitalismul salbatic, tolerarea trusturilor (America are serioase legi anti-trust), concurenta neloiala, lipsa programelor sociale, sau statul minimal. Daca inca mai sint sustinatori ai statului minimal (statul care nu intervine pe piata economica, asa-zisul „night-watch dog”, adica statul care se rezuma la rolul de a pastra ordinea si nu se amesteca in economie, educatie, etc.), atunci criza financiara mondiala pe care o traversam in acest moment ar trebui sa-i reduca la tacere. Intr-adevar, in ultima vreme tot mai multe banci apeleaza la protectia statului pentru a nu da faliment, iar unele sint chiar nationalizate. Daca statul ar fi minimal, asa cum cer libertarienii (liberalii NU cer asa ceva), atunci criza s-ar fi transformat demult in haos total. Nu in ultimul rind, conceptul de „welfare state” (statul care ofera cetatenilor, indiferent de starea lor materiala, un pachet de servicii gratuite cum ar fi educatia, sanatatea, etc.) este un concept larg dezbatut in cadrul doctrinei liberale.

Iar pentru idiotii pe care i-am amintit in tiltlu, mentionez ca in Statele Unite liberalismul este considerat o doctrina de stinga (termenul este „misused”, dupa parerea mea, intrucit liberalii americani chiar sint, din punct de vedere economic, de stinga)! Amanunte puteti afla aici. In Parlamentul European, liberalii din ALDE se pozitioneaza pe un spectru mai larg, de la liberalismul conservator (centru-dreapta) la liberalismul progresist (centru-stinga)! Puteti face un test rapid pentru a va afla doctrina politica (dupa principiile americane) aici (mie mi-a iesit ca as fi de centru). Despre liberalism ca filosofie politica aflati aici. Despre diverse tipuri de liberalism (liberalism social, liberalism conservator, liberalism egalitarian, libertarianism, etc.) puteti afla aici.

[Nota despre liberalismul american. „Liberalii” americani militeaza pentru free choice in sfera privata, dar sint pentru o interventie mai puternica a statului in economie. „Left Libertarians”, adica libertarienii de stinga, ar fi cam ceea ce se intelege in Europa prin „liberalism” – adica interventii moderate ale statului in economie. „Right Libertarians” ar fi cei ce sustin doctrina statului minimal, deci o cit mai mica interventie a statului in viata cetateanului si in economie. Un test mult mai bun si mult mai fain, dar care dureaza ceva mai multisor, il puteti face aici. Mie mi-a iesit „left libertarian”, si cred ca e relativ corect in ceea ce priveste ideile mele politice actuale. Desi recunosc ca imi este greu sa gindesc aceste etichete intr-un mod tipic american, probabil ma situez undeva intre „liberali” si „left-libertarians”] [Daca as aplica o eticheta europeana, m-as considera un liberal de centru – adica libertate aproape absoluta in sfera privata, plus ceva protectie sociala din partea statului]

Sursa imaginii

CE INSEAMNA SA FII „DE STINGA”?

A fi de stinga inseamna in primul rind sa sustii o mai mare implicare a statului in viata cetatenilor si in activitatea economica. Inseamna sa fii un sustinator al proiectelor sociale (asistenta sociala, reducerea somajului, ajutorul oferit tinerelor mame, etc.). Inseamna sa militezi pentru o mai buna redistribuire a resurselor statului, eventual pentru o mai mare impozitare a profitului si / sau a veniturilor rezultate din salarii, sau pentru un mai mare control al populatiei asupra politicilor adoptate de guvernanti (prin instrumentul referendului popular). A fi de stinga NU inseamna sa fii impotriva proprietatii private, a capitalismului, a libertatilor individuale, a diferentelor sociale rezonabile.

Sursa imaginii

STINGA SAU DREAPTA: CE ALEGEM?

(sursa imaginii)

A declara ca esti „de stiga” sau „de dreapta” echivaleaza, astazi, cu a te autocaracteriza drept idiot. Asta pentru ca nu putem vorbi in astfel de concepte abstracte si dihotomii sarace. Nu putem fi „de stinga” sau „de drepta” in sens direct decit atunci cind dezbatem proiecte concrete. Exemplu: personal sint „de dreapta” daca vorbim, in politica romaneasca, de cota unica de impozitare (este un instrument bun, in acest moment, pentru atragerea investitorilor), dar sint „de stinga” daca vorbim de cresterea salariilor profesorilor si a pensiilor (actualul nivel al acestora reprezinta o rusine, si cred ca o groaza de cheltuieli inutile ale statului – ajutoare trimise in strainatate, cheltuielile enorme cu diversele intruniri oficiale ale forurilor executiv si legislativ, etc.) pot fi redirectionate pentru asa ceva (ex.: Parlamentul poate utiliza numai masini Dacia Logan in cea mai ieftina varianta, nu le trebuie VW sau BMW).

CONCLUZIE

(sursa imaginii) (sursa imaginii)

Nu sintem „de dreapta” sau „de stinga” decit privitor la proiecte concrete. In rest, ne putem numi „liberali” sau „socialisti”, „conservatori” sau „republicani” – dar numai atita timp cit aceste etichete nu ne indeamna la incrincenare in urmarirea stricta si exclusiva a scopurilor „socialiste”, respectiv „liberale”.

Nu trebuie uitat ca, in ordinea logica a lucrurilor, inainte sa distribui un produs trebuie sa detii acel produs. Ca atare, inainte sa faci protectie sociala trebuie sa ai capitalul necesar pentru acest proiect. Ceea ce inseamna ca intr-o tara in curs de dezvoltare faza liberala trebuie sa fie primordiala – faza socialista trebuie sa urmeze abia dupa ce mediul de afaceri este indeajuns de stabil.

Ceea ce se uita inspaimintator de usor este faptul ca incercarea de a implementa „socialismul stiintific” a esuat lamentabil (uneori ma gindesc ca francezii se poarta de parca n-ar fi trait pe lumea asta). Socialismul agresiv duce la dezastru economic, tot asa cum capitalismul agresiv duce la dezastre sociale. Gabriel Garcia Marquez, parca, spunea intr-un interviu: „Eu nu sint nici de stinga, nici de dreapta. Eu sint inteligent”.

(sursa imaginii)