Interactiuni

Mi Movida la «Maison Folie Wazemmes»

with 3 comments

In Lille se poate vizita gratuit un muzeu de arta contemporana proaspat gazduit de o fosta fabrica de textile falimentara. Din afara muzeul-fabrica arata ca o ruina din caramida rosie dar inauntru e primitor si foarte spatios. Intamplarea a facut ca zilele astea sa se desfasoare o expozitie temporara care mie mi-a placut : «MI MOVIDA. Euphorie a Madrid». Mi-a placut conceptul , atmosfera, documentatia foarte amanuntita, entuziasmul publicului si, mai ales, mi-a placut ca am avut ocazia sa revad un scurt fragment din filmul underground (facut cu buget foarte, foarte mic) al lui Almodovar (este vorba despre primul lui lung metraj „Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton” (1980).

«Mi Movida» se vrea o reiterare a miscarii culturale madrilene «MOVIDA»; miscare cunoscuta ca si echivalentul spaniol al «cultural liberalization». «Movida» incepe la sfarsitul anilor 70 (inceputul anilor 80) si corespunde intervalului de dupa moartea lui Franco (clipul pe Youtube). Expozitia surprinde perfect efervescenta cu care dupa o perioada de pudibonderie, traditii culturale respectate cu strictete, inchidere , dictatura si prohibitie, tinerii momentului se dedica new wave-ului.  Daca ar trebui descrisa in cateva cuvinte, «Movida» a insemnat punk, glam, pop art, expresionism, libertate de expresie, dar si kitsch, consumerism, libertate sexuala etc. Din momentul in care am trecut pragul muzeului am intrat lejer in spiritul Movida: te simti ca un personaj din filmele lui Almodovar ratacind printre haine din material ce imita pielea de leopard, melodiile cantaretei Alaska (un fel de Andy Warhol feminin si spaniol), ecrane imense pe care ruleaza junk movies, scene abjecte din viata unor vedete pop, porno si drag queen, culori tipatoare, critica tauromahiei pe postere comerciale, subiecte care au fost tabu expuse la loc de cinste, fara falsa pudoare si fara perdele.

[click pe imagine pentru a o mari]

Am vazut si un scurt film cu o dansatoare de flamengo intr-o rochie alba imaculata care incepe sa se intepe cu un ac in timpul dansului. Rochia alba incepe sa se pateze din loc in loc de sange iar la final dansatoarea nu se prabuseste precum un taur ranit ci inteteste pasii. In expozitie erau zeci de cataloage, albume de arta, ziare si video-uri despre miscarea Movida, astfel incat cineva cu adevarat interesat ar fi putut petrece chiar o zi intreaga in Maison Folie (si cred ca o parte din public venise cu mult inaintea noastra). M-am uitat in jur si am constatat cu bucurie ca publicul nu era unul «obisnuit» cu galeriile de arta: familii cu copilasi mici, batrani cu umbrele si pungi de la Lidl, africani cu costumatia tipica, multi studenti, cupluri care petreceau ore in fata ecranelor cu scurt metraje, niste punkeri agitati si chiar o doamna cu un Huski ! Toti pareau interesati si preocupati… dar era o «preocupare» placuta, mai ales ca nimeni nu a trebuit sa plateasca zece euro intrarea. Am simtit o mare bucurie ca mai exista locuri interesante unde ai acces fara sa te gandesti ca biletul de intrare costa cat cina ta pe urmatoarele doua zile. Nu vreau sa ma intelegeti gresit: expozitia a fost foarte «provocative» si merita cu prisosinta cei zece euro pe care as fi fost dispusa sa ii dau dar ma gandesc ca batranii pe care i-am vazut acolo cu pungile Lidl s-ar fi gandit de doua-trei ori inainte sa plateasca biletul. Nu spun ca toate muzeele ar trebui sa fie gratis dar macar unele ar trebui sa fie. Nu toti iubitorii de arta au joburi «decent platite» si arta nu ar trebui sa fie accesibila doar unor categorii privilegiate .

Written by arankas

Februarie 14, 2010 la 10:28 pm

3 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. ar trebui.. dar de unde sa vina banii? sa munceasca artistii gratis? sa imparta arta bugetul cu sanatatea?

    inbonobo

    Februarie 15, 2010 at 10:43 am

  2. Pai de ce sa nu munceasca artistii gratis? Nu sint, in marea lor majoritate, „de stinga”? Nu-si pun ei tricouri cu secera si ciocanul si sapca a la Che Guevara pe cap? Nu injura ei capitalismul? Atunci de ce nu ar munci voluntar pentru popor? 🙂

    andruska

    Februarie 15, 2010 at 6:14 pm

  3. inbonobo
    nu toti si nu tot timpul dar macar din cand in cand

    Arankas

    Februarie 15, 2010 at 8:44 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: