Interactiuni

Romii Romani, ai nostrii care vra sa zica…

with 2 comments

Calatoria prin viata romilor continua. Se ajunge in Romania si se povesteste pe larg cam cum o duc  si ce mai fac tiganii nostrii. Inca din primele randuri ( in capitolul dedicat romilor romani din „Roma Journeys”),  aflam ca ai nostrii sunt „lautari” (care vra sa zica mai artisti asa, virtuosi din nastere).  Nu stiu sigur ce fel de romi or fi intalnit autorii cartii „Roma Journeys” prin Stefanesti si Tarnaveni dar capitolul incepe cu „lautarii”. La drept vorbind cui nu-i plac lautarii? Lasi casa, masa si nevasta numai sa-i asculti. Din pacate sunt rari , rari, rari (de parca s-au adunat cu totii intr-un Macondo imaginar).

Paranteza: Imi povestea o baba cu negi in barba si cu mustata sura (intr-un autobuz) ca lautarii au o viata dubla: dimineata umbla prin poietile oamenilor iar noaptea canta la luna de plange tot satul la auzul arcusului sau tambalului lor. Cu alte cuvinte, zicea baba, tiganul lautar tine intr-o mana vioara s in alta gaina. E drept ca nu am vazut eu chiar asa de multe gaini in Romania da’ nici cu tigani lautari nu ploua.  Totusi autorii cartii sustin ca au vazut „lautari” duium („pasarele mii si stele faclii” 🙂 ).

Coperta cartii „Roma Journey” le infatiseaza pe Venus si Mucusoara din Stefanesti stand „fata catre fata” (sau „rost catre rost” pentru cei care prefera limbajul lui Noica)  intr-o fotografie din aia veche cu margini zimtate cum aveau parintii nostrii pe perete imediat dupa nunta. Venus  si Mucusoara erau fani filme indiene si obisnuiau sa se imbrace ca atare. Autorilor le-a placut aroma de „theatrical”  si de vechi, alb-negru, zimtat pe margini,   li s-a parut o fotografie „inspiring”. Au ales asadar sa faca o fotografie la fotografie; una cu mijloacele cele mai „fancy” care sa o contina pe cea originala. Intrebarea e acum, care dintre ele va place mai mult?

Capitolul dedicat romilor romani contine si un „portret de nunta”. E un portret ‘obisnuit’. In multe case din satele romanesti poti gasi pe peretele din „camera de curat” un astfel de portret: el si ea, sprancene desenate pe deasupra fotografiei cu dermatograf , buze rosii, rosii (facute tot cu creion). Bunica mea are o cutie de bomboane veche de prin 70  (din aia din carton dur pe care scrie „Rapsodia”) ticsita cu fotografii de familie. In multe dintre ele, femeile au buzele rosii (chiar daca fotografia este alb-negru). Cred ca mama mea, copil fiind, a avut grija sa le „infrumuseteze” un pic ba cu pixul ba cu stiloul cu cerneala rosie. Asta nu-mi spune decat ca, „dintotdeauna” omul a vrut sa infrumuseteze realitatea 🙂 sau cum spunea un artist cunoscut mai ales dupa 89 ” realitatea e frumoasa daca nu vrei sa impui realului un stil”.

Si pentru ca tot veni vorba despre „infrumusetari”, atat la romi cat si la fratii lor non-romi din Romania, la loc de cinste pe perete (langa  covorul-carpeta cu „Rapirea din Serai”) se gasesc diverse doamne si domnisoare mai mult sau mai putin studioase. Va las pe voi sa interpretati.

Ca sa inchei, nu stiu pe unde s-or fi plimbat autorii cu pricina, dar toate fotografiile din Romania arata niste romi desprinsi parca din filmul lui Emil Loteanu (cel care a regizat nuvela lui Gorki, „Satra”). Cu siguranta nu si-au abatut pasii spre Ciurea (de exemplu) sa imortalizeze palatele  romilor ( pe care le vezi din tren ca sunt foarte mari, cu zeci de turnuri si turnulete, cu limuzine la poarta si cu bucatarese non-rome pe care nu le poti zari din tren). Probabil, autorii or fi auzit si ei zvonuri locale cum ca romii cu palate stau de fapt in cortul din ograda ca sa nu faca mizerie in „casa de curat”. „Casa de curat” e un fel de muzeu; intri , vizitezi si apoi pleci in treaba ta. Se spune ca romii cu stare (si cu dragoste de „frumos”) angajeaza pictori destul de cunoscuti sa le picteze peretii din living room. Artistul nu are insa libertate deplina in a alege subiectul picturii. In topul preferintelor romilor cu dare de mana se afla in ordine descrescatoare: ‘peisaje cu paduri’, ‘caprioara la izor’, ‘focul viu’, ‘eu si familia’, ‘flori si pasari’, ‘natura moarta cu fructe si legume’, ‘lebada’. Dar dupa cum putem vedea in „Roma Journeys”, „pictura murala” e la mare cautare si in casele romilor saraci care nu isi permit sa angajeze un ‘domn pictor’ cu studii la Universitatea de Arte. Chiar si asa, mereu se gaseste cineva din familie sau din sat sa nu lase peretele dezolant de gol, fara prezenta unei incantatoare lebede, perechi de indragostiti pe lac, salcii plangatoare (precum si alte cunoscute simboluri de sorginte romanticista).

Anunțuri

Written by arankas

Martie 27, 2010 la 12:48 pm

2 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Conceptul de frumos e relativ, dar important este să existe şi să se aspire către el. Iar „turnuleţele” nu sunt altceva decât „versace-ul”, „maibah-ul” sau chiar „best-seler-ul” citit aseară. Depinde cui te adresezi când vrei să te lauzi… Nu asta vrem toţi?

    Profu' de religie

    Martie 27, 2010 at 11:42 pm

  2. @ Profu’ de religie
    Si daca asta e doar perspectiva noastra? Ne-am deranjat oare vreodata sa intelegem care e scopul turnuletelor? De ce romii (de fapt, anumite comunitati de romi) tin atit de mult la ele? De ce refuza constant arhitectura impusa patriarhal de la centru? E vorba oare de lauda, sau de o chestiune culturala care noua, evident, ne zgirie creierul?

    @ Arankas:
    Dupa cum spuneam, cred ca sintem, in parte, caracterizati de modul in care ii privim pe altii. Uite ce spune un om care scrie despre ghetourile facute special pentru romi in Italia (traducerea imi apartine): „‘problema tiganilor’, ca si cea a ghetourilor in care sint inchisi nomazii, este produsul unei relatii, a unei relatii in care puterea se gaseste intotdeauna in miinile comunitatii majoritare si in care ghetourile sint gindite, proiectate, finantate si construite de noi, de arhitectii si inginerii nostri; sint produsul nu atit al culturii rome, cit al modului in care ii privim noi pe tigani” (Nando Sigona)

    Andruska

    Martie 28, 2010 at 11:41 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: