Archive for aprilie 2010
Romii Rusi
Am revenit la serialul „Roma Journey” si de data asta poposim in Rusia (in Rusia asa in general fara vreo localizare specifica). Prima data cand am vazut tigani rusi a fost prin 80 si ceva cand cineva din familia mea (care lucra la o mare ferma de vaci) a adus cativa tigani lautari rusi acasa la cina. Erau trei: unul slab si tatuat puternic pe brate cu femei dezbracate pe jumate si doi mai durdulii care cantau la acordeon. Toti trei conduceau de fapt tractoare si alte combine „Gloria” si erau in Romania intr-un „schimb de experienta” (ca de la kolhoz la kolhoz). Mi s-a spus ca sunt „baieti muncitori” si ca nu au probleme chiar asa de mari cu bautura. Nu am reusit sa discutam cu ei in nici un chip dat fiind impasul lingvistic serios. Desi familia mea invatase rusa la scoala inca din clasa a cincea mai mult de „buna ziua”, „multumesc” si „bine” nu am mai auzit.
Fotografia de mai sus (cea cu samovarul) imi place foarte mult: incaperea devastata cu pereti darapanati contrasteaza puternic cu masa „ingrijita”, cu samovarul aranjat cu grija pe tablaua metalica. Tiganul pare ca se roaga (sau asa ceva). In orice caz atmosfera mi se pare una solemna. Asa cum arata fotografiile din „Roma Journey”, mi se pare ca romii lor seamana foarte mult cu ai nostrii (mai putin pasiunea pentru „Titanic”).
In ceea ce le priveste pe „ele”, in fotografiile din „Roma Journey” mi se par ca sunt potrivite pentru rolurile dramatice din „Vremea Tiganilor” sau „Satra”. Cele tinere par visatoare si melancolice (adevarate „Primavera” si „Venera”, care desi nu au fost reprezentate in arta „high” de catre un mare artist precum Botticelli merita sa fie subiectul oricarei „capodopere” a artei universale).
Ghicitoare cu idioti
Va provoc sa raspundeti la urmatoarea intrebare: ce fac persoanele idioate din fotografia de mai jos?
[click pe foto pentru a o mari]
Pentru a va veni in ajutor, propun urmatoarele variante:
(a) se antreneaza pentru Olimpiada de spalat geamuri, faza de Paste
(b) participa la un flash mob in amintirea lui Michael Jackson („Thriller” sau „Beat it”)
(c) au o reactie spontana la auzul vestii ca Ricky Martin e homosexual
(d) se roaga pe model islamic lui Funeriu, apelind crestineste la Sfintul Salariu si Marea Mucenita Prima de Craciun, folosind psalmul arghezian „De cind s-a intocmit Sfinta Scriptura / Tu n-ai mai pus picioru-n batatura”
(e) none of the above
Cistigatorul va fi anuntat in editia viitoare.
Gimme Skopje not NYC
Skopje e ca un Don Juan batran, umblat prin lume, care vorbeste vreo zece limbi si seamana cu „The Godfather”. Isi tine doua pachete de Dunhill pe masa, alaturi de berea locala, Skopsko, si o alta gramajoara de tigari ordonate ca niste gloante, tot alaturi, direct pe masa. Le are si prin buzunare, le aprinde cate doua, ca-n film, si le ofera fetelor frumoase ca sa nu-l uite. De-a lungul Vardar-ului, aluneca din cand in cand biciclete cu barbati de cinzeci de ani. Aproape toti poarta ochelari de soare negri, din plastic – pe frunte, pe ochi, sau la camasa. Cand treci podurile, iti canta in urechi binecunoscuta melodie „Macarale” – Don Juan e in mid-life crisis, se transforma, se reconstruieste, se infrumuseteaza cu o moschee, cu o biserica… Poate ca nicaieri nu e mai vizibila imbinarea dintre est (?) si vest (?) decat pe strada, pe maidanul prafuit, prin bazarul albanez. Chiar in noaptea invierii, se-auzeau clopotele de la biserica batand intermitent peste ntz-ntz-ul ritmat din discoteca. Sonor, vizual, Skopje nu se contrazice. Don Juan e fermecator si merge nici calare, nici pe jos. El apartine mai multor timpuri, iar vreme e pentru toate, nu-i nici o graba…
Traiti in Romania
S-au intimplat anul asta. Au trecut 20 de ani de la Revolutie. Romania secolului XXI. Undeva in Europa, mai pe la margini. Noii cetateni europeni:
La Iasi:
Si la Brasov (via zamo): nu stiu de ce nu merge embed-ul la mine, dar puteti face click aici pentru a vedea un video in care pensionarii se bat pe banane. Si o alta bataie pe banane, tot la Brasov, insa documentata doar in fotografii, aici (via Krossfire).