Interactiuni

Archive for the ‘Recenzii’ Category

Masurind inteligenta. Sau: „Ba al meu e mai destept!”

with 7 comments

Sa facem un experiment. Ii avem in fata ochilor pe Stefan si Mihai. Stefan este foarte controlabil, si pare sa nu aiba vointa proprie: face intotdeauna ce i se spune, nu are opinii personale, nu ia niciodata initiativa si inainte de a intreprinde ceva intreaba intotdeauna pe altii ce si cum trebuie sa faca. Mihai este exact opusul lui Stefan: este foarte vocal si incapatinat in privinta propriilor opinii, nu accepta sa i se spuna ce sa faca si foarte greu il poti determina sa actioneze daca ideea actiunii nu i-a apartinut lui insusi; mai mult, cind cineva isi exprima o parere el are intotdeauna parerea contrara, si niciodata nu poate fi convins ca greseste. Acuma, sa judecam: care dintre cei doi este mai inteligent, Stefan sau Mihai? Veti spune ca intrebarea e prost pusa: aici nu e vorba de inteligenta, ci de tempetrament. Sint de acord cu voi – insa domnul Stanley Coren are alta parere. Ok, sa acceptam ca si inteligenta este implicata in exteriorizarea comportamentala a celor doi – atunci, inca o data: cine este mai inteligent? Probabil veti fi de acord cu mine ca un om voluntar este totusi mai inteligent decit unul submisiv, deci Mihai e mai destept. Nici aici, Stanley Coren pare sa nu fie de aceeasi parere.

Cine e Stanley Coren? Un profesor de psihologie la Universitatea British Columbia. De psihologie umana mai exact – precizarea este necesara intrucit omul e cunoscut mai ales datorita cartilor sale in comportamentul si dresajul ciinilor. In 1994 a publicat volumul ‘The Intelligence of Dogs: Canine Consciousness and Capabilities’. Desi (vorba acestei recenzii) nu spune nimic nou vreunui posesor de ciini sau iubitor de animale, argumentul principal al studiului reprezinta o lovitura stiintifica data behaviorismului (este acceptat faptul ca si ciinii au ‘constiinta’ si ca ‘rationeaza inteligent’ si ‘constient’ – mai mult, ‘diferenta dintre inteligenta si constiinta omului si cea a ciinelui este una graduala’, nu de substanta). Cam asta (alaturi de o istorie a modului in care au fost privite animalele in filosofie si stiinta) ar fi partea interesanta a cartii.

Studiul insa vrea sa raspunda la alte citeva intrebari simple: cum masuram inteligenta ciinilor, care rase de ciini sint mai inteligente, si cum ar arata un clasament al celor mai inteligente rase de ciini. Rezultatul poate fi citit aici: pe primele locuri se afla in ordine descrescatoare Border Collie, Caniche si Ciobanescul German, iar pe ultimele trei locuri Buldogul Englez, Basenji si Ogarul Afgan. Conform acestui clasament, sint fericitul posesor al doi ciini stupizi: Chow-Chow-ul se afla pe onorabilul loc patru din coada, fiind o rasa doar nitel mai inteligenta decit Bulldogul Englez. Desigur, lista contine numai 80 de rase, deci multe alte rase sint lasate in afara clasamentului. Pentru comparatie, Federatia Chinologica Internationala recunoaste 339 rase de ciini ale caror standarde sint bine definite (sursa), insa in lume sint in jur de 500 de rase. In plus, corciturile nu sint luate in consideratie. Asta deja spune multe despre reprezentativitatea studiului domnului Coren.

Haideti sa vedem insa cum masoara domnia sa inteligenta ciinilor – metodologia de lucru, carevasazica (o recenzie comica aici). Autorul accepta existenta mai multor tipuri de inteligenta, bazindu-se pe teoria inteligentei multiple a lui Howard Gardner – si spune ca cel mai bun prieten al omului poseda toate tipurile de inteligenta umana in afara de una singura (cea muzicala). Mai departe, considera ca trei tipuri de inteligenta canina sint interesante pentru noi: cea adaptativa, cea bazata pe capacitatea de a se supune comenzilor si cea instinctiva (de ce nu si alte tipuri de inteligenta, de pilda capacitatea de a raspunde unor gesturi involuntare si deci ‘citirea gindurilor stapinului’, precum in efectul Clever Hans?). Cu toate acestea, autorul selecteaza drept subiect de studiu doar inteligenta bazata pe obedienta.

Ca atare, Coren a discutat cu diversi arbitri ai concursurilor de obedience din Canada si SUA (de ce nu si cu dresori, proprietari de ciini, crescatori??!!) si le-a adresat doua intrebari: a) de cite repetitii are nevoie un ciine dintr-o anumita rasa pentru a invata o comanda noua; b) care este probabilitatea ca respectivul ciine sa se supuna chiar de la prima comanda. Dupa cum se poate usor observa, un punctaj bazat pe aceste doua intrebari are citeva probleme foarte serioase: 1) ceea ce masoara lista este obedienta (supunerea) si nu inteligenta genetica (de exemplu, training-ul ciinilor de vinatoare se bazeaza in primul rind pe inteligenta nativa a ciinilor, pe capacitatea de a resolva probleme noi, si abia apoi pe ascultarea comenzilor – iata de ce Bloodhound-ul, desi unul dintre cei mai buni si mai isteti ciini de vinatoare, se situeaza totusi pe lista lui Coren pe locul 75 din 80); 2) lista se bazeaza exclusiv pe experienta arbitrilor de obedience, ca atare clasamentul este unul bazat pe evaluarile subiective ale acestora; 3) inteligenta unui ciine nu se rezuma la obedienta, nici macar la inteligenta genetica; socializarea, contactul cit mai des cu omul si cu situatii noi, sint elemente care contribuie decisiv la dezvoltarea inteligentei individuale – astfel, un ciine tinut toata viata in lant sau uitat intr-un tarc din spatele casei nu va avea acelasi grad de inteligenta cu cel al unui ciine obisnuit sa traiasca tot timpul impreuna cu stapinul sau; 4) in cadrul fiecarei rase exista diferente temperamentale si de inteligenta enorme – personal am doi Chow care sint la fel de diferiti precum Stefan si Mihai in exemplul de mai sus; 5) daca tot am vorbit de Stefan si Mihai si am fost de acord ca, acceptind nivelul de obedienta ca indicator al inteligentei, un om mai putin obedient este un om mai inteligent, atunci de ce nu ar fi asa si in cazul ciinilor?! – haideti sa stam strimb si sa judecam drept: care ciine este mai inteligent: cel care iti aduce de o suta de ori batul daca tu ai chef sa il arunci de o suta de ori, sau cel care, dupa ce ti-l aduce o data sau de doua ori, refuza sa o mai faca, uitindu-se la tine cu o figura care spune: ‘M-am saturat, altceva mai distractiv n-ai gasit?’ Personal, cred ca mai inteligent este ultimul ciine. Si daca am dreptate, atunci lista inteligentei propusa de domnul Coren trebuie pur si simplu inversata: Ogarul Afgan devine cel mai inteligent ciine, iar Border Collie cel mai stupid.

Ultima remarca din paragraful anterior arata cit de absurda devine masurarea inteligentei ciinilor prin referinta la gradul de supunere. Daca Stanley Coren si-ar fi numit lista drept ‘lista raselor de ciini din punctul de vedere al gradului de obedienta’, sau ‘lista raselor de ciini din perspectiva capacitatii lor de a fi dresati’, sau chiar ‘lista raselor de ciini in functie de temperamentul lor’, atunci as fi gasit drept interesanta o asemenea categorisire. Asa insa, prezentata drept ‘lista a inteligentei’, un asemenea mod de ordonare este nu numai inutilizabil, dar si periculos. Orice om mai putin invatat sa gindeasca de unul singur se va uita pe aceasta lista si va afla ca are un ciine idiot – ceea ce poate avea consecinte grave in primul rind pentru bietul ciine. In fapt – si sublinierea acestei idei este scopul postului de fata – probabilitatea de a avea un ciine inteligent daca iti iei un Border Collie este extrem de mare. Dar exact la fel de mare este probabilitatea de a avea un ciine inteligent daca iti iei un Ogar Afgan.

Nu in ultimul rind, totul depinde de interactiunea dintre om si ciinele sau. Asa cum am mai spus, cu cit interactiunea este mai mare, cu atit inteligenta ciinelui se va dezvolta mai mult, indiferent ca vorbim de un Border Collie sau de un Ogar Afgan. Ca atare, sa nu va mirati daca, trecind prin parcul din spatele blocului intr-o seara, veti vedea un Ogar Afgan care va va uimi prin inteligenta sa, iar putin mai departe un Border Collie idiot.

Anunțuri