Interactiuni

Posts Tagged ‘agentia sanitar-veterinara

Ungaria, my love (3). Politia si spaga

with 3 comments

Pina acum am povestit numai lucruri bune despre tara vecina. Si ca sa nu credeti ca „m-am dat cu ungurii”, iata o intimplare mai putin fericita, dar foarte comica.

Evenimentul pe care il voi povesti a avut loc in septembrie 2007. Tocmai ne luasem masina, eu nu mai condusesem de citiva ani buni, asa ca am preferat sa-mi pun semnul incepatorului pe parbriz. Am plecat usurel din Iasi, cam tremurind la ideea unui drum pina la Budapesta, dar increzatori in propriile forte. La granita totul a decurs bine (desi habar n-aveam exact ce acte trebuie sa prezentam). La pasapoartele ciinilor nici n-au avut chef sa se uite, desi pierdusem o groaza de timp prin Iasi cu birocratia pe directia cabinet veterinar – Agentia Nationala Sanitar-Veterinara Iasi si intors. Si dus. Si intors. Si iarasi dus. Si iarasi intors. Si tot asa.

Bun, deci am trecut frontiera pe la Vama Bors. Mergem 5 kilometri, ne minunam de soselele Ungariei. Mai mergem 5 kilometri, ne mai minunam o data si spunem ca asa da, oameni gospodari. Nu ca romanii! Si nici nu-mi termin bine vorba, ca in fata o patrula a politiei ne face semn sa oprim. Cei doi politisti termina rapid cu celelalte masini „trase pe dreapta” (toate cu numar de Romania, of course) si vin spre noi. Intr-o engleza stricata amestecata cu o romana de canal: permisul, talonul masinii, cartea verde. Am de toate, sefu – zic eu cu inima cit un purice, obisnuit cu Romania, unde politistu’ e Tatal tau Ceresc! Vad ei ca totul e in regula – nu le convine! Se uita la ciini. Le dau pasapoartele ciinilor, iar ei fac o fata de vitzel adult – care, vorba celor de la Colibri, sta la poarta noului nitzel mai mult. Totul in regula, nu e bine! Da-te jos din masina! Cobor, astia doi ma scruteaza, se pare ca totul e la locul lui. Organul statului vecin nu e multumit. Intre timp, evident ca masinile cu numar de Romania treceau una dupa alta, dar ei erau chititi pe noi (zic eu, pentru ca aveam semnul incepatorului!).

Deodata fata unuia se lumineaza: tigari, alcool? Nope, zic. Deja cei doi au temperatura ridicata. Controlul bagajelor, zice al doilea, triumfator! Deschid portbagajul, putin cam temator: la fund aveam putinile cu brinza, sacosele termoizolante cu carne de porc, butelcile de cinci litri pline de vin, plus alte sticle si sticlute cu tuica de la tata socru si visinata, caisata si zmeurata de la mama soacra. Nu ca n-aveam voie, dar putea sa iasa cu scandal. Deasupra, numai lucruri marunte, atit de multe si umplind atit de mult portbagajul, incit politistilor le-a trecut tot cheful. Unul dintre ei, ala mai tacut care-l facea pe „bad cop”, vede o sticla de doi litri. Asta what? Asta palinka, zic eu. A lady from Kolozsvar gave it to me.

Nem, zice el. Cum nem, intreb eu. N-ai voie, zice el. Pai de ce, fac eu. Ca nu ai voie decit un litru de persoana, zice el. Pai uite, dom’le, my girlfriend are si ea voie la un litru, ca le mai trage din cind in cind. Omul a ramas incurcat. Sta pe ginduri. Apoi, victorios: da’ n-are timbru – marca, de! Say whaaat? Dom’le, e de la doamna, a facut-o ea cu manutele ei… Nem.

Exasperam. Bun, si-acu? Pai ce sinteti, incearca el, sa vada cam cit poate scoate de la noi. Studenti, zic – la Budapesta. Arata! Ce s-arat? Student, zice el. Scot legitimatia, se uita, nu-i convine. Amenda, zice el. Bine, zic eu. Pai trimitem la casa ta, zice el. Noroc bun, zic eu. Da’ n-ai voie sa mai intri in Uniunea Europeana trei ani. WTF???? Bine, zic eu, nu mai intru. Pai n-ai sa mai ai nevoie?, intreaba omul deznadajduit ca nu vede neam spaga. Vad eu, spun. Atunci s-a enervat: lasa sticla aici si pleaca!

Si uite-asa politia maghiara mi-a furat doi litri de tuica de prune, dar de-aia foarte faina, buna la gust si care nici macar nu miroase! Mult am mai visat acea licoare in saptaminile urmatoare, si de multe ori au ajuns la propriile origini cei doi hoti. Dar, recunosc, mi-a fost frica. N-am vrut sa ma pun cu ei, stiam de pe forumuri ca unii care au rezistat au fost scosi de parinti sau prieteni de la zdup, unde au intrat pentru obstructionarea organului public!

Ajuns in Budapesta, am povestit gazdelor mele intimplarea. Oamenii s-au enervat: asa sint ungurii din Est! Pai daca la o tara asa de mica mai conteaza asemenea diviziuni, naiba sa-i ia! Si totusi, am eu o banuiala. Intrebare de baraj: ce se intimpla daca pui un mar stricat intr-un cos cu mere bune: se face si marul stricat bun, sau se strica toate merele? Raspunsul e evident. Probabil ca politistii unguri din Estul tarii s-au gindit ca ce dreaq, numai romanii sa ia spaga la greu? Pai ce, ei sint mai prosti?

[Citeste si: Ungaria, my love (1); Ungaria, my love (2)]

Written by Andrei Stavilă

februarie 3, 2009 at 8:34 pm