Interactiuni

Posts Tagged ‘blog

Cititorilor mei

with 4 comments

Motto: „Cind cineva ma lauda, sint ingrijorat: daca va descoperi ca nu ma ridic la inaltimea asteptarilor sale si va fi dezamagit? Cind cineva ma critica, sint linistit: sint mai bun decit crede el” (Constantin Noica, Jurnal Filosofic, citat din memorie)

In primele luni ale existentei acestui blog prietenii mei non-filosofi m-au acuzat ca port prea des „discutii inalte”. Mi-au spus – si i-am inteles – ca asteapta de la acest blog mai multe stiri personale: fiind departe, doreau sa afle mai mult si mai des despre ceea ce fac si locurile prin care merg. Un adevarat jurnal pe blog, daca vreti. Asa ca am inceput sa scriu nu numai despre subiecte filosofice si nu numai in engleza.

Cu parere de rau pentru ei insa, am renuntat repede la asemenea practica: numarul cititorilor crescuse la o medie de 150-200 unici pe zi, si nu prea imi venea la indemina sa imi expun viata unei audiente pe care nu o cunosc. In plus am citit bloguri, am invatat ce inseamna sa fii blogger. Si inca mai invat. De la un „site” axat pe propria-mi viata si asezonat cu unele discutii mai mult sau mai putin „inalte”, Andruska’s blog a devenit un forum al ideilor care-mi trec prin cap, o posibilitatea uluitoare de a ma exprima si de a ma exprima liber. Cine ma cunoaste, stie ca inca de pe vremea liceului scriam articole pentru diverse ziare si reviste tocmai din aceasta nevoie aproape bolnava pe care o am de a ma exprima liber.

Acum, unii considera ca scriu numai prostii. N-as crede. Am inceput un serial („Filosofia politica pe intelesul tuturor”), unde incerc saptaminal (cu unele intreruperi, in functie de timp) sa explic lucruri pe care eu le consider a fi un bagaj de cunostinte esential pentru un cetatean mediu al unei tari democratice. De asemenea, exista un alt serial saptaminal (Ungaria, my love) unde incerc, prin experienta personala, sa schimb modul de gindire al romanilor despre unguri. Mai am si alte seriale in cap, iar in functie de timp ele se vor materializa, sau nu. In al treilea rind – si ma incapatinez sa cred ca asta e calitatea de baza a blogului meu – incerc sa promovez toleranta si dezbaterea normala de idei. De exemplu, am incercat de citeva ori sa propun o discutie corecta si civilizata intre persoanele religioase si atei. Am incercat sa conduc totul spre un final in care unii sa se respecte pe altii si sa isi respecte reciproc ideile, fara sa se jigneasca sau sa se considere „damnati pe vesnicie”, respectiv „posesori ai unei gindiri medievale”. E drept ca nu am reusit, si imi asum acest esec in totalitate. O alta dezbatere importanta a fost aceea privind homosexualii. Un alt esec din perspectiva intilnirii dialogice pe care mi-l asum. Eu insa am invatat din aceste esecuri, si cred ca incercarile mele au fost mai importane decit esecurile inregistrate.

De ce nu scriu exclusiv despre „subiecte inalte”? Din doua motive. In primul rind, incerc atit cit se poate sa lucrez zilnic in domeniul pe care mi l-am ales; nu  e usor, mai ales atunci cind esti cuprins de exasperare si nimic nu iti mai provoaca placere (prietenii stiu  de ce!). Ca atare, dupa orele respective de munca nu sint omul care sa se uite la un film de Bergman ori Tarkovski (prefer Antonioni, Kurosawa sau Kusturica), ori sa scrie pe blog despre ideile la care a ajuns dupa lecturarea cu creionul in mina a unui text filosofic dur. Imi pare rau, in cazul in care ati crezut ca sint un intelectual de rasa trebuie sa va dezamagesc. In al doilea rind, pentru ca da, am momentele mele de trivialitate, momente delicioase la care nu doresc sa renunt. Ma gindesc, de pilda, sa incep un serial pe blog despre mincarurile pe care le fac – intrucit bucataria este una din pasiunile mele, si observ ca multe lume se plinge ca nu poate realiza o reteta sau alta, pentru ca nimeni nu explica simplu, pe intelesul tuturor, si in plus multe retete cer timp, sint complexe, ori necesita ingrediente greu de gasit. Vreau sa contrazic aceasta opinie si vreau sa ajut. De asemenea, imi place sa comentez unele stiri din ziare care ma amuza, ma intristeaza, ma revolta sau ma bucura. Multe din aceste subiecte sint triviale si mi se pare normal sa fie asa. Sint om, nu sint filosof in turnul de fildes, nici intelectual fin care sa discute cu prietenii la bere exclusiv despre literatura rusa sau sud-americana. Daca cineva m-a considerat vreodata astfel, regret dezamagirea pe care i-o provoc.

Iarasi, mi s-a spus ca nu mai sint citit de cind blogul meu a devenit „comercial”. As ruga persoanele respective sa se uite in header-ul si sidebar-urile blogului. Vedeti vreo reclama? Nu. Nu cistig bani, deci nu e un blog comercial. Traficul ma intereseaza, as fi ipocrit sa nu recunosc. Ma maguleste sa vad ca tot mai multe persoane ma frecventeaza, dupa cum ma bucur sa vad, de pilda, ca blogul meu e in primele 2000 din 20.000 de bloguri din Romania (Zelist), sau  ca media lungimii vizitelor ajunge la 3-5 minute, in functie de luna (sitemeter). Dar daca cineva crede ca scriu despre una sau alta doar pentru a face trafic (in conditiile in care nici nu cistig nimic din acest trafic, si nu prea cred ca voi cistiga vreodata, intrucit am alte lucruri mai importante pentru mine de facut decit sa stau 20 de ore pe zi pe blog, precum VIP-urile blogosferei) atunci persoana respectiva are o problema de logica, si nu vad de ce ar trebui sa ma justific mai mult.

Blogul acesta este, cel putin deocamdata, o oglinda a ideilor mele, a ceea ce sint eu acum. Cu bune si rele, cu idei interesante sau triviale. Cu bucurii (atunci cind un cititor ma felicita pentru un post prin mail sau printr-un comentariu direct pe blog) si cu tristeti (atunci cind un post considerat de mine important nu atrage atentia nimanui). Daca acest blog nu va place, e simplu sa nu ma cititi: frecventarea online, ca si cea offline de altfel, este la libera voastra alegere. Iar daca m-ati citit vreodata, imi cer sincer iertare pentru timpul pe care vi l-am luat.

Written by Andrei Stavilă

februarie 11, 2009 at 1:20 am

E ziua mea! Un an in blogosfera!

with 10 comments

Pe 4 Noiembrie 2007 scriam aici primul post.

Citeva date obiective: Vizitatori unici: 20.475; cei mai multi vizitatori pe zi: 218 (joi, 16 octombrie 2008); luna cu cei mai multi vizitatori: octombrie 2008 (3.817). Tinind cont ca nu scriu despre fotbal sau tzoale, e ok.

Total posturi: 133; total comentarii: 638; categorii: 18; tags: 601

Alte topuri (amintesc doar primele patru locuri din cadrul fiecarui top). Top referenti (linkuri care au trimis la blogul meu): WordPress Dashboard: 331; alphainventions.com: 307; steionescu.googlepages.com/links: 241; calculemus.blogspot.com: 210. Top pagini si posturi (paginile si posturile care au avut cel mai mare trafic): 06. Me and Alina: A Great Success Story: 860; 01. About Me: 369; 07. My Grandparents – My Idols: 337; Amish Paradise. In buricul Budapestei: 331. Termeni folositi in motoare de cautare pentru a ajunge la blogul meu: „andruska”: 588; „andrei stavila”: 524; „chow-chow”: 123; „fundamentalismul religios”: 42. Link-urile de pe blogul meu accesate cel mai mult : ralcaranfil.blogspot.com: 382; calculemus.blogspot.com: 199; tudorie.wordpress.com: 129; cogitat.wordpress.com: 107.

Cele mai ciudate cautari (search engine terms) care au trimis la mine pe blog, naiba stie cum! (din pacate, aceste cautari sint din ultimele zile; nu am accces la „all time search”-urile care nu au decit un singur entry):

story paltoane 2008” (fratilor, eu n-am treaba cu hainele!); „informatii dudul negru” (asta e o vodka?); „video in care fetele beau urina” (bre, esti socat rau!); „women spanking men” (yammmy….); „cum sa gasesc o sotie credincioasa” (nu te mai chinui, n-ai sanse); „pesti care convietuiesc alaturi de peste” (cauta in galantar); „descrie barbatul care nu crede in virginitate” (dar ala care crede, cum e?); „hutu raluca uk” (nu stiam ca hutu dau nume romanesti copiilor)

Ce am invatat:

1) Faptul ca ai un blog releva doua chestiuni despre tine: (a) detii o doza mai mare sau mai mica de exhibitionism (chiar daca nu faci altceva decit sa iti exhibi gindurile); (b) ai o dorinta ascunsa de a deveni celebru, pur si simplu iti place sa fii citit, citat, cunoscut, aplaudat, confirmat. Chestiuni de psihiatru, carevasazica. Orice blogger care neaga asta minte.

2) Faptul ca ai un blog iti imbunatateste comunicarea cu prietenii aflati la distanta. Daca azi iti vine o idee nebuneasca in cap, o idee pe care ai dori sa o impartasesti si prietenilor tai, din cite stiu eu nu se apuca nimeni sa trimita zeci de mailuri personale prietenilor. Din lene, din lipsa de timp, sau din mai stiu eu ce alt motiv. Sigur, poti sa folosesti cea mai mare idiotenie a lumii tehnologizate – i.e., timpenia aia care se numeste mess – dar asta inseamna sa vorbesti doar cu o persoana. Foarte multi prieteni nu afla despre tine nimic cu saptaminile, poate cu lunile. Pe cind asa, ai o idee – o postezi pe blog. Prietenii te citesc si stiu astfel ce mai faci, ce mai gindesti. Este, de altfel, si motivul pentru care regret foarte mult ca unii prieteni n-au rezistat in blogosfera. Si – asa cum ma si asteptam, de altfel – mare lucru despre ei nu mai aflu… Poate cine ar trebui sa se sesizeze o sa o si faca…

3) Am aflat, cu uimire, ca oamenii tin atit de mult la micile lor pareri, incit sint in stare sa se certe rau pentru ele. Sint in stare chiar sa strice prietenii. Nu stiu de ce, si nu cunosc mecanismul prin care de la o discutie in contradictoriu (pe teme de filosofie, politica sau viatra sociala), trecind prin atit de necesara ironie, dar si prin atit de ne-necesarul schimb de replici infierbintate, poti ajunge la cearta serioasa.

4) Lectia cea mai suprinzatoare: tocmai persoanele cele mai citite si umblate sint cele mai putin deschise catre compromisuri si / sau posibilitatea de a gresi (convers, posibilitatea ca celalalt sa aiba dreptate). Probabil faptul ca stau cu nasul in carti si coatele pe birou cit e ziulica de lunga ii face sa creada orbeste in propriile lor opinii – iar daca cineva nu e de acord cu ei, atunci sint convinsi ca respectiva persoana traieste in cea mai intunecata intunecime a intunericului. O spun cu regret: din experienta mea, filosofii sint cei mai incruntati si mai neinduplecati din acest punct de vedere. Desigur, nu vor recunoaste asta vreodata.

5) Clar, lumea cauta telenovele pe net. Postul (de fapt, pagina) cu cel mai mare trafic pe acest blog a fost 06. Me and Alina: A Great Success Story (860). Pentru comparatie: postul strict filosofic care a acumulat cel mai mare trafic a fost Evolutionism Versus Creationism: Post-scriptum with Thomas Christiano (112). Urmatorul e Can Ethical Intuitionism Be Defended? (48).

Premiile mele:

Marele premiu (premiul special „ASA DA”): va trebui impartit de catre Stefan, Manu, Iulian si Alex. Pentru ca nu s-au infierbintat niciodata, pentru ca au stiut sa foloseasca ironia inteligent in atac (si, la rindul lor, sa o recepteze ca atare in aparare), intr-un cuvint – pentru ca stiu sa poarte o discutie civilizata si fara nervi.

Premiul „ASA NU”: nu spun.

Premiul „Nasul”: Raluca. Pentru ca, citindu-i blogul, nu am fost de acord sa ma las mai prejos si am intrat in blogosfera.

Premiul de fidelitate: Alex. Desi nu si-a desconspirat (inca!) identitatea prea mult, astept intotdeauna cu interes comentariile lui. As dori totusi sa raspunda si la posturile pe care le scriu in engleza (se poate raspunde si in romana!)

Premiul dreptei masuri: Iulian si Alex. Singurii care au stiut intotdeauna sa stea strimb si sa cintareasca drept – adica sa cintareasca echilibrat optiunile aflate in discutie. Si singurii care au stiut sa fie neutri – cel putin atit cit e omeneste posibil – in multe cazuri.

Premiul pentru anduranta: Alina. Nu stiu cum are atita rabdare sa ma suporte, chiar daca nu intelege ce gasesc eu in toata trebusoara asta cu blogareala.

Trebuie sa cer scuze: Helgai si Olgai, pentru ca as fi putut sa le plimb mai mult, in loc sa ma zgiiesc la monitor si sa buchisesc toate cartile alea prafuite.

Trebuie sa multumesc: tuturor, pentru ca ma cititi. Si in special celor care isi gasesc timp si chef sa lase un comentariu.

Written by Andrei Stavilă

noiembrie 4, 2008 at 9:15 am

Publicat în Gânduri

Tagged with , ,