Interactiuni

Posts Tagged ‘emigranti

Catastrofa unui vapor

leave a comment »

Cânta Arankas la un moment dat, despre emigranți și despre vasul scufundat in 1906. Redau aici, cântecul găsit de ea pe youtube și știrea găsită de mine în Gazeta Transilvaniei (Brașov, 28 iulie/10 august 1906, nr. 166, an. LXIX, p. 4).

Reclame

Written by Caprescu

ianuarie 30, 2011 at 10:01 pm

Cantece anarhice si socialiste pe fundal de Giuseppe Pellizza da Volpedo

with 6 comments

Asa… sa-mi dreg vocea ca urmeaza sa cant… Ma plimb aiurea ieri pe niste stradute imposibile; din alea mici, mici de nu incapi decat pe o parte…ruine etrusceJ. Nu vad nimic in stanga si asijderea in dreapta-mi dar ma uit peste zidul stramb si mi se lipesc ochii de o hartie ca un ziar in miniature. Fac cale intoarsa sa culeg manifestul (mi se paruse ca zarisem pe micul Marx). Nu era el. Ghinion ( da era in schimb cunoscuta imagine a lui Giuseppe Pellizza da Volpedo “Il quarto stato”).  Acum nu-mi pare rau ca m-am intors din drumul meu (care oricum nu avea vreo destinatie prestabilita) ca  am dat peste o invitatie la… ta-ta-ta-ta… Laboratorul de cintece sociale


Ei daca tot am ratat Live 8 din 2005 (un adevarat mass politics muzical – “Make Poverty History”) ca nu aveam bani de plimbat pana in UK  macar la Biblioteca Fiesole sa ajung (ca e loco si ieftin, aproape gratis :)). Scrie asa:  Asociatia “Amicii Bibliotecii” din Fiesole va invita in fiecare luni de la 21 la 23 la “Laboratorio din Canto Sociale”. Evenimentul este organizat cu ocazia celor o suta de ani de lupta prin cantecele traditiei orale.  Buun! Yammy! Este vorba despre urmatoarele categorii de cantece:  Cantecele Muncii, Cantece Anarhice si Socialiste, Cantece Impotriva Razboiului, Cantecele Emigrantului, Cantece Anti-fasciste, Cantecele Partizanilor, Cantece de Denuntare si Protest.

Acum faptul ca muzica si politica merg mana in mana nu mai este pus de nimeni la indoiala. Mai mult, mi se pare ca participarea in muzica este participare de-a dreptul in politica. Nu spunea Habermas ca public sphere nu este constituita simplu de catre dezbaterile despre politica  ci si de arte in general?

Una peste alta  eu vreau sa cant! Dar nu oricum si nu orice; eu vreau sa cant ca un “footnote” la un social movement. Am vazut pe program ca multe cantece sunt foarte populare (le fredona pana si bunica-mea pocind cuvintele in italiana :)) dar faptul ca sunt asa de populare nu este si o conditie suficienta a credibilitatii politice.

Dar despre ce “emigranti” or fi cantand italienii de sa le sara camasa de pe ei, ca vazui in afis ca au in program si “Cantecele Emigrantului”? Despre africanii, romanii, chinezii, albanezii sau polonezii care le inchiriaza lor garajele cu 350 de euro pe luna ca sa le tranforme in livingroom, American kitchen si garderoba la un loc? Nu, nu, nu…sunt cantece despre emigrantii lor,  “italiani” care vra sa zica. Italienii care la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX fugeau mancand pamantul cu milioanele spre “Tara Fagaduintei” (unde curge lapte, miere si unde cresc fructe gigantesti de care nu au mai vazut ei niciodata la ei acasa).


Se pare ca peste 24 de milioane de italieni (aproape cat toata populatia de la un anumit moment dat a Romaniei) si-au indreptat pasii spre America. Cei mai multi isi incercau norocul pe mare cum s-a intamplat si cu cei care au murit in tragicul naufragiu al vaporului “Sirius” (un fel de “Titanic al Saracilor” cu diferenta ca despre Titanic a auzit tot poporul) in 1906. Am descoperit pe youtube un cantec popular despre acest episod. Mi s-a parut foarte emotionant pentru ca spunea povestea unor oameni (nu putini) care si-au sacrificat totul pentru un vis care nu avea sa se mai implineasca niciodata (vezi videoclipul). M-am si bucurat ca macar in forma asta “orala” povestea lor era spusa. Una peste alta, abia astept sa ma duc la “laborator”! Cred ca din astfel de intalniri cu “history from below” voi putea intelege mai bine ce se intampla azi in jur.

“History from below” este (conform multelor definitii pe care le colez) un tip de naratiune istorica care relateaza evenimente istorice din perspective oamenilor obisnuiti sin nu din perspectiva liderilor politici sau a altor lideri si personalitati ale momentului istoric respectiv. “History from Below” cuprinde versiunile de poveste ale saracilor, opresatilor, nonconformistilor, femeilor, copiilor si a altor oameni pe care “history from above” nu ii luase in seama dar care nu trebuie sub nici o forma uitate.


In imaginea de mai sus puteti vedea „consultatia medicala obligatorie” a tuturor emigrantilor care ajungeau in America. Nu mica mi-ar fi mirarea sa descopar intr-o zi ca exista un cantec di despre asta.

(sursa fotografiilor)

Written by arankas

martie 6, 2010 at 1:06 pm

Oamenii nimanui fugind pe autostrada franceza

with 20 comments

De cateva zile am aterizat in Franta (mai exact in nordul Frantei, in orasul Lille). Ieri am fost la mare; m-am plimbat pe falezele inghetate si m-am uitat cu binoclul printre pescarusi la falezele engleze (am  fost la Canalul Mânecii , strâmtoarea dintre sudul Angliei şi nordul Frantei  ce leagă Oceanul Atlantic cu Marea Nordului). A fost o experienta faina (eu nu am fost niciodata la mare iarna). Dupa vreo opt ore de pelerinaj dintr-un port in altul, ne urcam noi in masina inghetati bocna si pornim spre Lille pe autostrada. In masina era cald si incet, incet am inceput sa adorm…..

Deodata prietenul nostru francez-cilian  incepe sa strige si sa se agite pe locul din fata mea tot aratand ceva pe geam. Ma trezesc complet buimaca; masina incetineste (ca nu era prea mult trafic pe autostrada) si ma uit dezorientata pe geam. Un grup mare de sapte-noua africani,  imbracati foarte gros si cu paturi in spate se chinuiau sa traverseze autostrada ca sa ajunga in orasul – port Calais (la doar cateva sute de metri distanta de autostrada pe care mergeam noi). Am incetinit si i-am lasat sa traverseze (noroc ca nu venea nimeni din spate !) Nu mi-a venit sa cred ce slabi puteau fi (in ciuda hainelor groase, am putut zari fetele lor  supte cu ochii iesiti din orbite) si ce speriati se uitau in stanga si in dreapta exact ca niste animale haituite, extenuate, speriate.  Mi s-a spus ca erau emigranti ilegali si ca urmau sa ajunga in portul Calais. Acolo, urmau sa plateasca cu toti banii pe care au putut ei sa ii agoniseasaca de-a lungul timpului niste traficanti care ar trebui sa ii ascunda in containere cu marfa si sa ii treaca ilegal in Anglia. Dupa frigul, foamea si teama de pe pacursul calatoriei, daca aveau noroc, urmau sa ajunga pe « Taramul Fagaduintei » unde ii astepta… frigul , foamea si teama !

Am mai aflat ca in Franta se considera contraventie si se plateste amenda destul de mare daca in calitate de  « om » ti se face mila si dai bani acestor imigranti; mancare sau adapost oferite imigrantilor ilegali si esti « prins ». Autoritatile cred ca in felul asta descurajeaza imigratia ilegala, impunind francezilor indiferenta…

Written by arankas

februarie 13, 2010 at 12:21 pm

Publicat în Dileme morale

Tagged with , ,