Interactiuni

Posts Tagged ‘Georgia

….UEEEEEEEEE!!! …..UEEEEEEEE!!!

leave a comment »

Sint absolut disperat. Pentru ca sint un fan al Uniunii Europene, sint un suporter indoliat al deja ingropatei constitutii comune si sint un sustinator fundamentalist al eficientizariii mecanismelor comunitare si al unificarii politicii externe!

Si acum? Au dorit statele vestice sa introduca Georgia si Ucraina in NATO, Rusia a spus un NU hotarit. Ba a mai si atacat militar Georgia citeva luni dupa aia, iar Uniunea Europeana nu a spus nici pis.

S-a ratoit Rusia la Ucraina si a lasat-o fara gaze, generalizind problema la intreaga Europa? Uniunea Europeana a miriit putin, dar apoi s-a culcat pe-o ureche.

Mi se pare insuportabila aceasta incapacitate („impotenta”, cum o numeste Costin Ilie) a Uniunii Europene. Chiar nu se poate reforma Uniunea? E chiar atit de dificil? Sa fim seriosi, bani exista, iar amenintarea tot mai nesimtita a Rusiei ar trebui sa ii hotarasca si pe ultimii nehotariti ori eurosceptici, fie ei francezi (desi sint cei mai caposi), polonezi sau cehi. Altfel, va fi vai de tirtitza noastra! (un alt articol pe o tema apropiata – cum joaca UE pe Kalinka ruseasca – il scrie Ioana Lupea aici).

UPDATE. Timothy Garton Ash scrie un editorial pe tema „impotentei” UE aici. Pentru cei ce nu inteleg engleza, Evenimentul Zilei povesteste articolul aici.

Rusia vs. Georgia: „davai ceas, davai palton”

with 2 comments

Ca si cum razboiul ruso-georgian in sine nu ar fi fost destul de oribil si absurd, reporterii de pe linia frontului ne transmit snoave menite a ne asigura, daca mai era nevoie, de imuabilitatea paradisiaca a spiritului absolut rus. Soldatii rusi fura, fura de rup pe oriunde trec. Daca insa acum saizeci de ani se limitau la ceasurile si paltoanele amarastenilor, acum au trecut la calculatoare, materiale de constructie, si chiar… ochelari de soare.

Dar, desigur, asta e doar o interpretare, una capitalist-imperialista. De fapt, georgienilor, „Putin si poporul rus libertatea le-a adus”. Intre „davai”-ul din al doilea razboi mondial si „pax rusiana” mileniului trei, libertatea in Caucaz se traduce prin dreptul sfint de a fi umilit, furat, violat, ucis.

Doua momente imi staruie in minte. Primo: a doua descalecare a lui Putin, ales cu voturile a peste 80 la suta din populatie. Secundo: studentul rus idiot de la CEU – Gender Studies, care acum doi ani imi explica cit de mult il iubesc ei pe tzarul Putin.

Dar cind Soljenitin insusi l-a ridicat in slavi pe noul tatuc al natiunii, cind Mihalkov insusi compune filme de propaganda menite a-l insfinti pe tzar, la ce sa te astepti de la un popor de mujici imbuibati cu vodca, care pupa cu iubire cizma ce-i zdrobeste? Ce sa ceri de la o populatie care accepta senina crime ordonate de stat, mortile unui Litvinenko sau a unei Politkovskaia? Poporul rus imi face greata.

Solutia crizei e simpla. Rusii nu au ce cauta pe teritoriul Georgiei. Georgia insasi nu are dreptul sa atace vreuna din regiunile separatiste. Argumentele istorice de gen „stat national si suveran” sint depasite si inutile. Orice grup care isi doreste autoguvernarea ar trebui sa detina de facto acest drept, indiferent ca regiunea se numeste Kosovo, Abhazia, Transnistria sau Tinutul Secuiesc. Intre „dreptul istoric” al statului national si dorinta indivizilor actuali, a te agata de abstractia istorica releva timpenia pura.

Si in aceste momente, capul plesuvo-cretin al „stralucitului” presedinte roman a mai produs o… „pasarica”. Citez: „Statul roman va sustine intotdeauna drepturile individuale, dar se opune ferm drepturilor colective”. Bravos, natiune! Halal sa-ti fie! Oricita diarie i-ar produce basescului si celor ca el, dreptul homosexualilor de a se casatori, sau dreptul unei colectivitati de a se autoguverna sint drepturi colective de care nimeni nu va mai putea, in viitorul apropiat, face abstactie.

Pina atunci insa, scrobitul politician european, deopotriva cu impotentul presedinte american, tremura-vor mult timp inca in fata soldatului rus cu palton si ceas, beat cui si indobitocit prin spalarea creierului. Si asta e cel mai tragic.

In final: doua fotografii care, pentru mine, simbolizeaza cel mai bine atit amenintarea grotesca a razboiului, cit si singurul mod in care poti ucide nazuinta catre libertate:

Sfirsitul primaverii de la Praga, 1968 (sursa: wikipedia)

„Rebelul necunoscut” incercind sa impiedice inaintarea tancurilor chinezesti – Piata Tiananmen, 1989 (sursa: wikipedia)