Interactiuni

Posts Tagged ‘romi

Cuvinte defaimatoare, tacere academica

with 3 comments

Ieri, Academia Romana a acceptat cererea unor organizatii non-guvernamentale, hotarind sa modifice in DEX definitiile a doua cuvinte, ‘tigan’ si ‘jidan’, in sensul ca noua editie a dictionarului va consemna ‘caracterul peiorativ’ al acestor termeni (sursa). Cred ca usurinta dovedita de sus-numita institutie in tratarea problemei ridicate tradeaza mai mult teama fata de urmarile juridice ale unui posibil refuz (ONG-urile respective au amenintat cu actionarea Academiei in justitie intr-un asemenea caz) decit o judecata bazata pe argumente academice.

Conjectura de mai sus nu vrea sa spuna mai mult decit ceea ce exprima deschis. Personal nu am o opinie ferma in aceasta privinta: pe de o parte, nu sint un adept al schingiuirii unei limbi pe baza unor motive care tin de corectitudinea politica; pe de alta parte, nu pot sa nu recunosc covirsitoarea putere a unui cuvint – o putere care, folosita in scopuri imorale, poate avea consecinte catastrofale.

As fi dorit insa o dezbatere cu adevarat academica pe marginea acestui subiect. Pe de o parte, beneficiile unei asemenea schimbari par evidente: in primul rind, daca anumite cuvinte au un sens oficial recunoscut drept peiorativ, defaimator si discriminatoriu, se blocheaza posibilitatea folosirii lor in limbajul politic si administrativ. Pe de alta parte, orice individ care foloseste in mod public asemenea cuvinte poate fi actionat in judecata pentru defaimare. Ambele cazuri sint menite sa creasca nivelul de securitate al membrilor grupurilor desemnate de termenii respectivi prin inlaturarea discriminarii directe din discursul public.

Doresc insa sa ridic citeva probleme care ar fi meritat discutate. Sa luam termenul „tigan”: este el cu adevarat defaimator? Depinde: orice om obisnuit cu nuantele va accepta ca termenul are un caracter peiorativ redus fata de (iau doar un alt exemplu) „cioara” sau „cioroi”, insa este totusi defaimator fata de „rom”. Cine insa decide sensul negativ si care sint standardele dupa care este el recunoscut? De exemplu, in zona socrilor mei nu se foloseste nici termenul „tigan” si nici cel de „rom” pentru a desemna o persoana din etnia respectiva, ci (de multe ori lingvistic inadecvat) „şătrar / şătrăriţă”. Sint asemenea termeni defaimatori? La o prima ascultare am putea fi inclinati sa raspundem pozitiv, insa stiintific ar fi sa cercetam mai indeaproape contextul vorbirii, modul in care oamenii din zona respectiva folosesc acest cuvint, si abia apoi sa decidem daca are el un sens pozitiv sau negativ. Sau cel putin asa ne-ar fi cerut Wittgenstein. Iar daca hotarim ca sensul este negativ, probabil cuvintul „şatră”, din care prima notiune este derivata, este si el defaimator? Atunci orice traducator al filmului Tabor ukhodit v nebo (mai cunoscut la noi sub titlurile „Şatra”, „Vremea tiganilor”, sau „Şatra merge spre cer”) ar putea fi acuzat de discriminare. Sau, cum spunea cineva la o emisiune TV, e de vazut ce se va intimpla cu titlul „Tiganiadei” lui Ion Budai-Deleanu. Iar cintecele tiganesti sau romantele Allei Bayanova ar trebui „curăţate” de termenul considerat defaimator, care apare relativ des in versurile melodiilor sale.Si ma intreb (luind in discutie celalalt termen considerat defaimator) daca vom mai putea vorbi in public despre parabola lui Ahasverus, „jidovul ratacitor” – caci „evreul ratacitor” suna aproape barbar.

Chestiunea este complicata de faptul ca unul si acelasi termen poate fi folosit, in functie de context, atit in sens pozitiv (laudativ) cit si negativ (defaimator). De pilda, in cercul cunoscutilor mei expresia „la voi e ca la tigani” are evident un caracter negativ – dar sintagma „muzica tiganeasca” (vezi aici sau aici), folosita in primul rind pentru a deosebi acest gen de muzica manelistilor, are un pronuntat caracter pozitiv, in sensul ca adevarata muzica tiganeasca, simbolul prin excelenta al culturii rome, are o valoare mult superioara manelelor, ultimele fiind etichetate gresit drept „melodii tiganesti”.

Nu in ultimul rind, a fost eludata complet problema caracterului pur sociologic si istoric al sensului defaimator al unui termen. Sa nu uitam ca unii tigani se autodefinesc astfel, respingind in acelasi timp denominatia „rom”; a le aplica o eticheta straina, chiar daca argumentele politice si academice sint de partea acesteia din urma, s-ar reduce la impunerea deloc respectabila a intereselor unui grup elitist asupra altor grupuri sociale. Mai mult, sa nu uitam ca atit termenul de „tigan” cit si cel de de „jidan” difera in intensitatea caracterului pozitiv sau negativ de-a lungul timpului: bunicii mei, de pilda, foloseau cuvintul „jidan” fara nici o conotatie negativa, iar vecinii lor, evrei sadea, spuneau deseori „la noi, la ovrei….” sau „la noi, la jidani…”.

In final, poate ar trebui sa vedem daca nu cumva o asemenea modificare a definitiilor din DEX ar putea face mai mult rau decit bine. Atitudinile extremiste si discriminatoare, departe de a fi stavilite prin asemenea actiuni, pot cunoaste o noua resurgenţă. Si ar fi pacat.

Evident, cele spuse mai sus nu trebuie vazute ca inclinind balanta spre o rezolvare aspecifica a situatiei date. Am incercat sa ridic unele probleme care nu au aparut, sau au aparut doar tangential, in dezbaterea publica din Romania. Cam singura dezbatere, de altfel, intrucit cea academica a lipsit cu desavirsire.

Reclame

Romii din Grecia

with 2 comments

Cia Rinne si Joakim Eskildsen povestesc in prefata cartii lor „The Roma Journeys”, cum ca din 2000 si pana in 2006 au calatorit dintr-o tara in alta, dintr-o comunitate de romi intr-alta, cu gandul de a vedea si trai cu acesti oameni in toata diversitatea lor.  In unele locuri au stat impreuna cu romii cateva saptamani, iar in altele chiar si cateva luni bune. Una dintre calatorii a fost in Grecia.  Dupa ce au trecut cu autobuzul printr-o zona industriala  (intre Aspropyrgos si Elefsina) extrem de poluata  (ca pana si vegetatia era saracita), au inceput sa creada ca e imposibil sa gaseasca „human life” in respectiva zona (chiar daca aveau indicatii clare ca ar trai o comunitate de romi- vreo trei mii de romi greci si albanezi).

La inceput nu au zarit pe geamul autobuzului nici picior de om in peisajul industrial. Doar camioanele care aduceau gunoiul din oras pareau sa tranziteze zona.  Apoi au inceput sa apara imensitatile de gunoi locuite de romi.  „Asezarea” se numeste Nea Zoi (ceea ce  se traduce cu „viata noua”). Dionysia locuieste in Nea Zoi de cand s-a imbolnavit si nu a mai putut sa mearga la cules de rosii si portocale (ca majoritatea romilor din Grecia).  Acum traieste din ce culege de prin gunoi. Boala ei s-a agravat iar tatal sau tocmai a murit „de astm” (Nea Zoi nu este tocmai o statiune balneoclimaterica).   Dionysia a luat „musafirii”  de brat sa le arate un loc precis in mormanul de gunoi: „Aici este locul in care mama mea a disparut acum cativa ani in urma. Un buldozer a trecut peste ea in timp ce ea cauta aplecata prin gunoi”.

Din cand in cand vin in Nea Zoi si politistii (cam cate 150) si scotocesc baracile romilor in cautare de droguri. Procedura este „simpla”: vine politia, cere romilor sa iasa din baraci iar apoi,  cere tuturor  (barbati, femei, batrani, copii)  sa stea in pozitia „culcat”  indiferent de vreme.  Dionysia crede ca politia nu ii vrea acolo in Nea Zoi si de aceea dimineata ii trezeste uneori cu zgomot de pistol. Nu ii pot evacua pur si simplu (pentru ca legea spune ca daca ii evacuezi trebuie sa le oferi „alternative accommodation”) , dar mai baga buldozerele din cand in cand in baracile lor pline de sobolani.  Romii au gasit si o „solutie” pentru a alunga teama de sobolani si a convietui pasnic cu ei : „cand dormim si simtim sobolanii trecand pe langa capul nostru, nu ne speriem ci ne tragem patura peste cap si asteptam ca ei sa plece in treaba lor”.

fotografii de Joakim Eskildsen

Written by arankas

martie 24, 2010 at 10:08 am

Publicat în De prin lumea larga

Tagged with , ,

Romii Finlandezi

with 3 comments

Romii din Finlanda sunt niste aristocrati. Chiar si cei care locuiesc in rulote au gesturi suple si haine demne de recuzita oricarui teatru care se respecta.  Cia Rinne povesteste cum de-a lungul timpului femeile rome din Finlanda si-au dezvoltat propria lor moda, constand in:  fusta din catifea neagra cu un design baroc si bluza cu volane din dantela ornamentata cu margele din slicla. Cand le vezi asa elegant imbracate, gandul iti zboara mai curand la picturile lui Velasquez  ori Rubens si in nici un caz la suratele lor din Europa Est-Centrala sau India.

Se stie ca,  o roma finlandeza poate sa aleaga daca vrea sa  poarte  costumul (puku) sau nu.  Toti romii din Finlanda  o sa-ti spuna  ca,  daca porti fusta din puku chiar si o singura data,  nu mai poti sa te infatisezi fara ea in fata batranilor din comunitate. Daca crezi ca nu esti dispusa sa porti mereu fusta cu pricina mai bine nu o imbraci deloc.  Multe mame isi sfatuiesc fiicele sa nu poarte fusta deoarece acest element vestimentar le expune usor prejudecatilor non-romilor.

Va traduc o confesiune din „Roma Journeys”.  Ritva povesteste: ” Port fusta de cand aveam doar paisprezece ani. Aceasta varsta este nefiresc de frageda pentru a incepe sa porti fusta.  A fost o greseala. Am vrut doar sa o probez acasa in fata oglinzii cand batranii din familie si alti oaspeti au intrat neanuntati in camera. Pentru ca ei m-au vazut cu ea din acel moment nu am mai putut purta haine normale din nou”.  Traditiile culturale ale romilor finlandezi sunt foarte mult influentate de cultul celor batrani. Sunt lucruri despre care nu se poate vorbi niciodata in fata batranilor comunitatii. Pana si inocetul subiect „zi de nastere” este considerat infam. Femeile tinere fumeaza pe ascuns si desi femeile batrane stiu ca ele fumeaza, sub nici o forma nu trebuie sa le si vada.

Romii finlandezi au un cult si pentru curatenie. Totul trebuie sa straluceasca. Hainele trebuie sa fie curate si frumos mirositoare. Chiar si asa sunt discriminati de catre finlandezi. In unele restaurante sunt intorsi din drum de indata ce pun mana pe clanta iar locurile de munca sunt din ce in ce mai putine pentru ei.  Inca din scoala primara uneori li se spune copiilor „tu esti un tigan! Oricum nu vei obtine nici un job”.

Written by arankas

martie 22, 2010 at 12:56 pm

Calatorii in viata romilor

with 10 comments

Mi-am propus sa incep pe blog o calatorie prin viata romilor din Ungaria, India, Grecia, Romania, Franta, Rusia, Italia si Finalnda. Incep cu Ungaria.  Fotografiile pe care le vedeti sunt din Hevesaranyos – un sat din nordul Ungariei- ( mai exact de pe strazile „Viola ut.” si „Ibolya ut”).  Magda isi aminteste cum ungurii din Hevesaranyos au facut mare scandal in 1964 ca nu au vrut tigani in sat si au hotarat sa-i mute pe deal.

Magda: „De cand s-au nascut romii sunt in general priviti ca incarnarea raului, demonicului, lenei si hotiei”. Si  cred ca are dreptate.  De multe ori am vazut cum ii privesc ceilalti: cu dispret, dezgust, teama sau suspiciune de parca romii ar fi incarnarea unui “foreignness” greu de suportat, greu de acceptat ca exista.

Mi-a ramas in minte privirea plina de scarba a unei femei in costum de tafta la vederea unei tiganici tinere si oachese care isi alapta copilul pe marginea unei fantani arteziene (pentru ca tocmai fusese data afara in suturi cu tot cu plod de catre barbatul sau). Oachesa si-a sters lacrimile cu coltul broboadei si a inceput sa-si alapteze copilul acolo, in strada.Femeia in “deux pieces” nu s-a lasat impresionata de lacrimile ei si dupa ce a mai trimis o ultima privire plina de sila mamei si pruncului, s-a grabit sa-si indrepte   pasii pe tocuri cui spre fundatia “Pro Women” (nu de alta… dar acolo lucra ea cu norma intreaga).

Zilele trecute am descoperit o carte despre ei-romii.  Din ea voi alege imaginile (care mi se par mai presus de toate cuvintele care s-au inventat). Cartea se intituleaza “The Roma Journey” (cu texte de Cia Rinne, fotografii de Joakim Eskildsen si prefata de Gunter Grass). Cartea ne arata cine sunt ei, romii: “…they are , from their centuries of experience, in a position to teach us how to cross borders, indeed, to abolish the borders IN and AROUND us” (G. Grass).

Written by arankas

martie 21, 2010 at 12:38 am

Despre francezi, romani, tigani – vesnica vecinatate

with 10 comments

Chiar azi apare pe prima pagina europeana in BBC News un articol despre cum francezii comit un act rasist in vazul lumii. Cu vreo trei saptamani in urma, un reporter gaseste prin regiunea Pirineilor un anunt care avertiza ca s-au comis mai multe furturi prin trenuri si ca toate actiunile romanilor trebuie raportate autoritatilor feroviare. In original, arata asa:

BBC-ul preia stirea de pe un site francez de stiri (Rue89), o pune pe prima pagina si o arata lumii intregi, punand stampila “racist”. La francezi, stirea deja ajunsese de ceva timp pe Yahoo news-ul lor francez, pe tweets etc. Daca sondati putin forumurile, dati peste alte stereotipuri care arata totusi ca nu e o stire-alerta doar despre francezi si romani. Ca de obicei, pisica se arunca in ograda vecinului – romanii se disculpa, fac distinctia intre romi si romani, si ii stigmatizeaza la randul lor pe tigani… Asa sa fie? Sa ne vedem tot timpul ca vecini, cu perfectiunea unui stat-natiune in minte unde vecinii trebuie sa stea dincolo de gard?

Written by Caprescu

februarie 25, 2010 at 12:19 am

De pe drum (4). Nomazii din Valea Mare

with 2 comments

Stiu ca ati auzit doar de „Zece Prajini”, insa in Vaslui mai exista Valea Mare, un sat plin de oameni bronzati si talentati cind vine vorba de muzica de fanfara. Desigur, nu toti locuitorii sint la fel de celebri. Unii traiesc cum pot.

img_6280-640x4802

img_6281-640x480

Written by Andrei Stavilă

aprilie 21, 2009 at 1:06 pm

Publicat în De pe drum

Tagged with , , , , , ,