Interactiuni

Posts Tagged ‘tigani

Cuvinte defaimatoare, tacere academica

with 3 comments

Ieri, Academia Romana a acceptat cererea unor organizatii non-guvernamentale, hotarind sa modifice in DEX definitiile a doua cuvinte, ‘tigan’ si ‘jidan’, in sensul ca noua editie a dictionarului va consemna ‘caracterul peiorativ’ al acestor termeni (sursa). Cred ca usurinta dovedita de sus-numita institutie in tratarea problemei ridicate tradeaza mai mult teama fata de urmarile juridice ale unui posibil refuz (ONG-urile respective au amenintat cu actionarea Academiei in justitie intr-un asemenea caz) decit o judecata bazata pe argumente academice.

Conjectura de mai sus nu vrea sa spuna mai mult decit ceea ce exprima deschis. Personal nu am o opinie ferma in aceasta privinta: pe de o parte, nu sint un adept al schingiuirii unei limbi pe baza unor motive care tin de corectitudinea politica; pe de alta parte, nu pot sa nu recunosc covirsitoarea putere a unui cuvint – o putere care, folosita in scopuri imorale, poate avea consecinte catastrofale.

As fi dorit insa o dezbatere cu adevarat academica pe marginea acestui subiect. Pe de o parte, beneficiile unei asemenea schimbari par evidente: in primul rind, daca anumite cuvinte au un sens oficial recunoscut drept peiorativ, defaimator si discriminatoriu, se blocheaza posibilitatea folosirii lor in limbajul politic si administrativ. Pe de alta parte, orice individ care foloseste in mod public asemenea cuvinte poate fi actionat in judecata pentru defaimare. Ambele cazuri sint menite sa creasca nivelul de securitate al membrilor grupurilor desemnate de termenii respectivi prin inlaturarea discriminarii directe din discursul public.

Doresc insa sa ridic citeva probleme care ar fi meritat discutate. Sa luam termenul „tigan”: este el cu adevarat defaimator? Depinde: orice om obisnuit cu nuantele va accepta ca termenul are un caracter peiorativ redus fata de (iau doar un alt exemplu) „cioara” sau „cioroi”, insa este totusi defaimator fata de „rom”. Cine insa decide sensul negativ si care sint standardele dupa care este el recunoscut? De exemplu, in zona socrilor mei nu se foloseste nici termenul „tigan” si nici cel de „rom” pentru a desemna o persoana din etnia respectiva, ci (de multe ori lingvistic inadecvat) „şătrar / şătrăriţă”. Sint asemenea termeni defaimatori? La o prima ascultare am putea fi inclinati sa raspundem pozitiv, insa stiintific ar fi sa cercetam mai indeaproape contextul vorbirii, modul in care oamenii din zona respectiva folosesc acest cuvint, si abia apoi sa decidem daca are el un sens pozitiv sau negativ. Sau cel putin asa ne-ar fi cerut Wittgenstein. Iar daca hotarim ca sensul este negativ, probabil cuvintul „şatră”, din care prima notiune este derivata, este si el defaimator? Atunci orice traducator al filmului Tabor ukhodit v nebo (mai cunoscut la noi sub titlurile „Şatra”, „Vremea tiganilor”, sau „Şatra merge spre cer”) ar putea fi acuzat de discriminare. Sau, cum spunea cineva la o emisiune TV, e de vazut ce se va intimpla cu titlul „Tiganiadei” lui Ion Budai-Deleanu. Iar cintecele tiganesti sau romantele Allei Bayanova ar trebui „curăţate” de termenul considerat defaimator, care apare relativ des in versurile melodiilor sale.Si ma intreb (luind in discutie celalalt termen considerat defaimator) daca vom mai putea vorbi in public despre parabola lui Ahasverus, „jidovul ratacitor” – caci „evreul ratacitor” suna aproape barbar.

Chestiunea este complicata de faptul ca unul si acelasi termen poate fi folosit, in functie de context, atit in sens pozitiv (laudativ) cit si negativ (defaimator). De pilda, in cercul cunoscutilor mei expresia „la voi e ca la tigani” are evident un caracter negativ – dar sintagma „muzica tiganeasca” (vezi aici sau aici), folosita in primul rind pentru a deosebi acest gen de muzica manelistilor, are un pronuntat caracter pozitiv, in sensul ca adevarata muzica tiganeasca, simbolul prin excelenta al culturii rome, are o valoare mult superioara manelelor, ultimele fiind etichetate gresit drept „melodii tiganesti”.

Nu in ultimul rind, a fost eludata complet problema caracterului pur sociologic si istoric al sensului defaimator al unui termen. Sa nu uitam ca unii tigani se autodefinesc astfel, respingind in acelasi timp denominatia „rom”; a le aplica o eticheta straina, chiar daca argumentele politice si academice sint de partea acesteia din urma, s-ar reduce la impunerea deloc respectabila a intereselor unui grup elitist asupra altor grupuri sociale. Mai mult, sa nu uitam ca atit termenul de „tigan” cit si cel de de „jidan” difera in intensitatea caracterului pozitiv sau negativ de-a lungul timpului: bunicii mei, de pilda, foloseau cuvintul „jidan” fara nici o conotatie negativa, iar vecinii lor, evrei sadea, spuneau deseori „la noi, la ovrei….” sau „la noi, la jidani…”.

In final, poate ar trebui sa vedem daca nu cumva o asemenea modificare a definitiilor din DEX ar putea face mai mult rau decit bine. Atitudinile extremiste si discriminatoare, departe de a fi stavilite prin asemenea actiuni, pot cunoaste o noua resurgenţă. Si ar fi pacat.

Evident, cele spuse mai sus nu trebuie vazute ca inclinind balanta spre o rezolvare aspecifica a situatiei date. Am incercat sa ridic unele probleme care nu au aparut, sau au aparut doar tangential, in dezbaterea publica din Romania. Cam singura dezbatere, de altfel, intrucit cea academica a lipsit cu desavirsire.

Despre francezi, romani, tigani – vesnica vecinatate

with 10 comments

Chiar azi apare pe prima pagina europeana in BBC News un articol despre cum francezii comit un act rasist in vazul lumii. Cu vreo trei saptamani in urma, un reporter gaseste prin regiunea Pirineilor un anunt care avertiza ca s-au comis mai multe furturi prin trenuri si ca toate actiunile romanilor trebuie raportate autoritatilor feroviare. In original, arata asa:

BBC-ul preia stirea de pe un site francez de stiri (Rue89), o pune pe prima pagina si o arata lumii intregi, punand stampila “racist”. La francezi, stirea deja ajunsese de ceva timp pe Yahoo news-ul lor francez, pe tweets etc. Daca sondati putin forumurile, dati peste alte stereotipuri care arata totusi ca nu e o stire-alerta doar despre francezi si romani. Ca de obicei, pisica se arunca in ograda vecinului – romanii se disculpa, fac distinctia intre romi si romani, si ii stigmatizeaza la randul lor pe tigani… Asa sa fie? Sa ne vedem tot timpul ca vecini, cu perfectiunea unui stat-natiune in minte unde vecinii trebuie sa stea dincolo de gard?

Written by Caprescu

februarie 25, 2010 at 12:19 am

De pe drum (4). Nomazii din Valea Mare

with 2 comments

Stiu ca ati auzit doar de „Zece Prajini”, insa in Vaslui mai exista Valea Mare, un sat plin de oameni bronzati si talentati cind vine vorba de muzica de fanfara. Desigur, nu toti locuitorii sint la fel de celebri. Unii traiesc cum pot.

img_6280-640x4802

img_6281-640x480

Written by Andrei Stavilă

aprilie 21, 2009 at 1:06 pm

Publicat în De pe drum

Tagged with , , , , , ,

LoL! Duna TV preia Realitatea! (LIVE UPDATE )

leave a comment »

De dimineata, astia de la Duna TV transmit numai emisiuni despre handbalistul roman Marian Cozma. Se fac insertii cu transmitii in direct, preluate de pe Realitatea TV. Ne asteptam la o zi lunga, cel putin pina dupa inmormintare. Si cum de doua zile UPC-ul ne-a luat PRO7 si RaiUno, singurele canale unde mai poti urmari o limba normala (in afara de BBC si CNN) o sa ne uitam si noi, poate ne mai delectam cu o boaba de romana si o bucata analist Realitatea dublat in maghiara.

Pe de alta parte – si tot in legatura cu crima de care vorbim – aseara ma intilnesc cu N., prof de-al meu din Croatia. Nu-l mai vazusem de ceva vreme. „Andrei, ne-am infratit!” Ma uit la el tîmp, si imi raspunde: pai nu stii ca tatal baiatului roman mort va dona un rinichi pentru prietenul fiului sau (un croat), injunghiat si el, care are nevoie de un transplant? Nu, nu stiam. Incepem sa discutam despre unguri, croati, tigani, romani, imaginea romanilor in Italia. N, un hitru iremediabil (si singura persoana faina din departament) incepe sa rida la un moment dat: pai acum e timpul ca Romania sa ceara oficial schimbarea denumirii tarii! Pai de ce, zic eu. Ca sa nu va confunde italienii cu romii si sa nu luati bataie! 🙂  (pentru incrincenatii corectitudinii politice: era o gluma!).

Ca sa revin la transmisiile in direct, se pare ca ziua de astazi poate fi o buna ocazie pentru a pune bazele unei intelegeri fratesti intre unguri si romanii – si da!, o intelegere cu romii insisi! Astazi nu mai conteaza teme idioate precum autonomia Tinutului Secuiesc, Transilvania, etc. Ar fi pacat sa ratam o asemenea ocazie.

[UPDATE (13:33, ora Ungariei). De dimineata si pina acum, nici macar reclame la Duna TV. Numai cazul Marian Cozma. Cind nu se preia Realitatea TV (si nu mai sint traduceri in direct) toate imaginile sint pe Requiemul lui Mozart (ascultat de vreo patru ori cap-coada de dimineata!). Desigur, pentru mine e cea mai buna lucrare a lui Mozart, dar m-am saturat. Daca tot faceti show, schimbati fratilor muzica! Pe de alta parte, si acum serios: cuvintul „solidaritate” e rostit pe toate canalele unguresti. Hai ca se poate, Marian Cozma poate deveni cel care a infratit Ungaria si Romania! Merita o statuie!]

Written by Andrei Stavilă

februarie 13, 2009 at 9:52 am

Traiasca berea! Si Kafka.

with 13 comments

De parca taraboiul din Ungaria nu era destul de mare, premierul socialist si falimentar al Budapestei s-a aburcat pe podul cu lanturi si, facind spume de gulas la gura, a impuscat cu gloante trase prin paprika in directia unui ziarist controversat, e drept, dar care nu a facut decit sa ceara un lucru normal. Iaca preiau si eu cea mai „grava” afirmatie a demnului urmas al lui Arpad:

“Acum e rândul ţiganilor cinstiţi, intelectuali, organizaţii civice ţigăneşti, simpli ţigani, să facă bine să semneze o declaraţie comună, în care să afirme: nu au nimic în comun cu hoţii, cu criminalii şi cu violatorii de aceeaşi etnie”.

Premierul pe care de vreo trei ani toata Ungaria il injura, de la Debrecen pina la  Szeget si de la Balaton pina-n Szentendre, a considerat ca declaratia respectiva este una xenofoba. Pacalicii si lingaii extremisti ai corectitudinii politice s-au grabit sa-i pupe poala si iaca din nou scandal, pe sistemul romanesc: daca tara e in criza economica si nu e piine sa le dam circ, iar noi ne pastram locurile in Parlament! I-as reaminti lui Ferenc Gyurcsany ca dupa macelul de la Virginia Tech Presedintele Coreei de Sud, desi nu i-a cerut nimeni, a iesit in fata intregii lumi si a cerut scuze pentru fapta criminalului student sud-coreean. E un gest normal, un gest de bun simt, care in acelasi timp arata o delimitare clara fata de acesti monstri criminali. Ce e rau in a cere liderilor etniei rome sa faca la fel?

In textul citat mai sus se spune asta: in etnia X sint elemente ticaloase (ca in orice alta etnie, de altfel – n.m.). E timpul ca liderii  sa isi ceara scuze pentru faptele savirsite de membrii etniei din care fac parte si sa se delimiteze de ei.

In presa romaneasca, doar Cristian Tudor Popescu a spus ca in editorialul lui Zsolt Bayer nu exista nici o dovada de rasism, si ca premierul ungar, prin reactia sa stupida (Magyar Hirlap este un ziar de dreapta, anti-guvernamental) nu a dorit decit sa loveasca in dusmanii sai. Si ce acuzatie e mai buna decit aia de rasism? Aici emotiile sint atit de mari, incit o simpla afirmatie de genul asta te poate distruge. Cel ce o foloseste fara rost, departe de a fi un cruciat al dreptatii, nu este decit un ticalos. Asa cum a demonstrat mincinosul premier al Ungariei, pentru a nu stiu cita oara.

[Nota: citatul l-am luat de aici. Ulterior, am aflat ca s-a publicat o traducere integrala a articolului pe blogul lui Marius Cosmeanu]

Intre nationalism, macaronari si tiganie (ro)

leave a comment »

 

Eu unul m-am saturat. Globalizarea are, printre efectele ei, si imaginea pamintului devenit, dintr-o data, un mic satuc in care toata lumea cunoaste pe toata lumea. In consecinta, ceea ce se intimpla la celalalt capat al lumii ne afecteaza – ori asa ne place sa credem – ca si cum s-ar intimpla pe ulita noastra. Plingem in draci urmarind la televizor cum mor copiii la scoala din Beslan, ne revoltam fata de reprimarea manifestatiilor pro-democratie din Burma / Myanmar, si asa mai departe. De parca la Beslan ar fi murit si Gigel al lui Mos Ion al Frosinei, iar in Burma a dat ortu varu’ Costel, budist convins de doua luni. Ma rog, asta poate fi bine sau rau, nu ma bag. Ceea ce mi se pare ciudat insa este ca tocmai in buricul globalizarii reapare unul dintre cele mai nenorocite fenomene ale istoriei: tembelismul nationalismului. Ca si cum faptul ca esti roman sau ungur sau american nu ar tine de hazard, ci de anumite caracteristici ontologice si metafizice fixe, pe care le detii pentru ca te-ai nascut cu ele, asa cum ar fi culoarea ochilor. De la nationalism (o ideologie profund eronata din punct de vedere politic si categoric imorala din punct de vedere etic) si pina la extremism, rasism, ori xenofobie nu mai e decit un singur pas. Cred ca asta se intimpla acum si in problema romanilor din Italia, priviti din perspectiva italienilor.

Cind un nenorocit din Coreea de Sud ucide de-a valma studenti si profesori la Virginia Tech, tara sa de origine pune ochii in pamint si isi cere scuze „natiunii” afectate. Cind un roman ucide o italianca, toti romanii sint infierati drept hoti, violatori, criminali. Pentru ca sintem nationalisti. Pentru ca sintem creduli si obisnuiti sa spunem ca nemtii sint reci si calculati, spaniolii au singe fierbinte, francezii sint galanti. De parca nu ar fi cu duiumul nemti aiuriti, spanioli chisati sau francezi mirlani.

Ei bine, eu m-am saturat sa fiu considerat de-o seama cu acel criminal. Imi pare rau pentru victima si pentru familia ei, dar nu ma simt vinovat si nu sint deloc rusinat ca un nenorocit, care din intimplare s-a nascut intre aceleasi granite geografice cu mine, a comis o crima. Si nu vreau sa fiu privit astfel. Nu dau doi bani pe faptul ca sint roman, asa cum nu dau doi bani pe faptul ca amicul meu Akos este ungur, sau pe faptul ca prietena mea Liliana este de etnie rroma. Sintem cetateni ai aceluiasi mic satuc global, si nu este vina noastra ca anumiti nenorociti (romani, italieni, rromi, unguri sau americani) incalca legea.

Din nefericire insa, atita timp cit sintem frustrati si avem nevoie sa ne varsam pe cineva aceasta frustrare, apelam intotdeauna la nationalism si ura pe care acest fenomen o propaga. Ungurii sint de vina pentru situatia de azi a Romaniei. Tiganii sint de vina pentru imaginea noastra proasta. Romanii sint de vina pentru impotenta autoritatilor italiene. Si asa mai departe. Am ajuns sa stapinim pamintul si probabil universul, dar nu ne putem stapini pe noi. E trist. Sau, poate, e de tot risul….

Written by Andrei Stavilă

noiembrie 4, 2007 at 10:48 am