Interactiuni

Posts Tagged ‘turism

CUM promoveaza ministerul turismului imaginea Rumeiniei

with 2 comments

Sa spunem ca esti ministru al turismului si ai de cheltuit ceva bani (cu binecuvintarea marinarului cu suvita, bineinteles). Vrei, desigur, sa promovezi imaginea Romaniei (ca imaginea propriului decolteu ai tot promovat-o!). Si atunci vii cu geniala idee (iesita din acelasi decolteu) sa faci un imn „turistic” al tarii. Cauti in jur si – ce sa vezi! – dai peste cel mai tare compozitor de pe meleagurile carpatine. Marius Moga, desigur (ca doar nu era sa fie Geroge Enescu, bre!). Si refrenul melodiei devine genial, imprumutind din geniul creatorului sau: „Cum to Rumeinia”… (aici)

Iar daca America este tara libertatilor si a tuturor posibilitatilor, atunci Rumeinia e, dupa cum ne spune cintecul, „the land of choice”. Nici nu ma asteptam la o caracterizare mai buna. Daca in alte tari e naspa, ca n-ai ce alege (totul e McDonald’s si Coca-Cola), la noi e cool. De pilda, poti opta intre Vadim si Iliescu la presedintie. Sau poti alege intre a da spaga si a da ortu’ pe masa de operatie a unui spital. Evident, iti poti alege nestingherit si orientarea sexuala, ca romanul e tolerant. Ză lend of ciois, ce mai!

Ma gindesc cu tristete – si de data asta nu-mi arde de gluma – ca in comparatie cu noul imn turistic al Romaniei, pina si idioata melodie The Balkan Girls (care ne va reprezenta la Eurovision – pentru cei ce mai au rabdare sa se uite la asa ceva!) pare o capodopera! Ce-ti mai ramine de spus? Cum to Rumeinia… Loads of

N.B.: Eu as fi votat ca imn melodia asta – dar, in fine, e doar opinia mea…

Reclame

Written by Andrei Stavilă

aprilie 29, 2009 at 10:34 pm

Ungaria, my love (13). Pentru spirit

with 3 comments

Chiar ma gindeam, zilele trecute, ca nu pot scrie un serial despre Ungaria fara a dedica un episod intreg vinurilor unguresti si palincii. Asa ca haideti sa va povestesc despre licorile intilnite pe aici. Rindurile de mai jos nu sint neaparat o creatie proprie, ci mai curind o compilatie a informatiilor gasite in diverse brosuri de prezentare si pe internet.

Ungaria este (mai bine spus: a ramas) o tara mica, si totusi sint destule regiuni in cadrul ei. De pilda, vinuri bune veti gasi in regiunile sudice Villany si Szekszard, producatoare a celor mai cunoscute varietati internationale, precum cabernet sauvignon si franc, merlot si syrah. Daca umblati dupa arome locale, veti gasi cu siguranta vinuri rosii specifice bazinului Carpatic – kadarka, kekfrankos si blau portugieser.

Regiunea din jurul lacului Balaton ofera cele mai diverse vinuri. In est exista chardonnay, sauvignon blanc si, in primul rind, olaszrizling (Welschriesling). Pe dealurile vulcanice din vestul lacului Balaton (Badacsony, Somlo, Csobanc) cresc vii care dau vinuri albe cu spectru acid. O raritate este tipul de strugure cunoscut drept keknyelu, care se pare ca nu exista in alta parte a lumii (nici macar in alta regiune a Ungariei). Banuiesc ca vinul din acest tip de strugure il gasiti doar in cramele foarte pretentioase…

Regiunile Sopron (vest) si Eger (mai la est) sint speciale pentru cei care prefera un vin rosu mai slab (kekfrankos si pinot noir sint cele mai promitatoare tipuri de vin aici, dar nu singurele). Regiunea Eger (si in general nord-estul tarii) este de altfel vizitata de turisti si pentru pivnitele spectaculoase sapate adinc in pamint.

Desigur ca regiunea cea mai cunoscuta (si probabil cea mai frumoasa ca peisaj) este Tokaj, care a dat si numele celebrului vin. Aici sint cam 15 producatori mari de vin, dar exista si multe afaceri „familiale” care produc vinul dupa retete stravechi. Demn de luat aminte este faptul ca, desi Tokaj este cunoscut in general drept un vin alb dulce sau demidulce, in ultimii ani au aparut si citeva variante de Tokaj alb sec, si lumea pare in general entuziasmata de aceasta varianta (in special cea provenita din strugurii furmint).

Iar daca preferati palinka, atunci trebuie sa stiti ca denumirea este recunoscuta de Uniunea Europeana (incepind din 2004) ca desemnind un produs traditional unguresc. Si e normal sa fie asa, pina si cuvintul in sine o demonstreaza, oricit de mult ar face spume la gura nationalistii romani. Palinka este facuta de unguri din diverse fructe, nu doar din prune. Cele mai cunoscute tipuri provin din orasul Kecskemet si sint facute din caisele produse in apropierea acestei localitati. Palinka din prune (distilata din fructele coapte din comitatele Szatmar si Bereg) este de asemenea cunoscuta. Se pare ca palinka are un gust deosebit daca indeplineste doua conditii: (a) trebuie sa stea la maturat cit mai mult timp; (b) trebuie servita la 18 grade pentru a oferi savoarea si gustul specific de fructe. In mod ciudat pentru mine, palinka se mai foloseste pentru a da aroma mincarurilor, prajiturilor si cocktail-urilor. Dupa reteta bomboanelor cu cognac, exista si dulciuri care contin palinka de calitate superioara, si care sint traditionale in Ungaria.

Written by Andrei Stavilă

aprilie 10, 2009 at 1:00 pm

Ungaria, my love (12). Orasele gemene

with 6 comments

Ratacind intr-o noapte pe strazile Budapestei, am dat peste un „monument” extrem de ciudat. Credeam ca e o reclama la un eveniment artistic, la o noapte gen „Halloween”, sau poate la un circ. Gresit. Iata doua fotografii:

img_5602-640x480 img_5601-640x480

Pe placuta scrie, intr-o traducere libera: „Orasele gemene ale burgului Elisabetei”. Erzsebet Varos inseamna „orasul Elisabetei” (probabil e vorba de Imparateasa Sissi a Austriei si Ungariei) si se poate referi la: (a) denominatia in maghiara a orasului Dumbraveni, din judetul Sibiu; (b) sectorul al VII-lea din Budapesta; (c) o asezare disparuta, astazi cartier al orasului Szeged din Ungaria (sursa). Nu am prea inteles la ce anume se refera monumentul, dar trebuie sa recunoasteti ca este cel putin ciudat. Oricum, un alt magnet al aparatelor de fotografiat si al turistilor, dupa cum se poate observa si intr-una din fotografiile de mai sus.

Written by Andrei Stavilă

aprilie 3, 2009 at 9:13 pm

Ungaria, my love (11). Cum sa atragi turistii

leave a comment »

Este uimitor cum ungurii stiu sa te atraga chiar si in locurile in care, in mor normal, nu prea ai ce vedea. Daca nu e nimic de ginit sau fotografiat, atunci facem noi! – cam asta pare sa fie deviza budapestanilor. Monumentul Măscarea de mai jos se afla in Parcul Elisabeta (Erzsebet Ter) si este de fapt un gard care imprejmuieste un copac. Banuiesc ca e vreun proiect al unui artist contemporan, ca numai astia sint sariti de pe fix.

Ideea este ca indragostitii (localnici sau turisti) vin aici si, dupa o repriza buna de mozoleala, baga un lacat cu aceleasi doua mînuțe nu care vor taia – daca vor taia – intr-o zi tortul de nunta si vor semna – cu siguranta vor semna – hirtiile de divort. Acuma las la imaginatia domniilor voastre insemnatatea acestui act. Eu va propun urmatoarele variante, dar evident ca lista ramine deschisa: (a) (el catre ea:) Ti-am dat un laaaaacaaaaaaaaat / Mare cit inima mea, mare cit inima mea, mare cit inima mea, mare cit…; (b) (el catre ea:) Si daca ramuri bat in geam / Si fierul rugineste / E ca divortul sa il am – / Copilul te priveste!; (c) (ea catre ailaltă:) Curva dreaq’ – ti-am zis ca e al meu!

img_5565-640x480 img_5566-640x480 img_5567-640x480

Interesant e faptul ca, din obervatiile mele, unele lacate sint legate nu direct de gard, ci de alte lacate – asa cum la vecinica pomenire baba Rada nu tine coliva cu miinile ei, ci o apuca pe Marghioala a lui Rasculatu de camasa si da-i cu masajul la bumbac pina iese mucul uscat de ieri! Ma gindesc eu in mintea mea buruienoasa, lacat pe lacat inseamna un fel de „foursome” sau „swingers” (prietenii stiu ce-i aia!) 🙂

Dupa cum puteti privi in fotografiile de mai jos, cel mai naspa e cind iti schimbi sufletul-pereche cu alt suflet-pereche si pierzi cheile vechiului lacat. Nu-i nimic, mai pui unul cu „the new one”, asa cum a facut domnisoara Anita mai jos:

img_5568-640x480 img_5569-640x480

Si uite-asa turistii trec, pozele se fac, fauritorii de lacate („home made”, evident!) cistiga bani, aia care inscriptioneaza fierul cistiga si ei, primaria aduna purcoiul de bani din taxele comerciantilor si din banii degrab’ si fara mila cheltuiti de turisti, si toata lumea e fericita. De ce nu se face asa ceva si pe malul Bahluiului? De pilda, pui un caiet cu foi speciale roz si un pix parfumat intr-un chiosc deservit de un inger cu fusta mini pina la subtiori si decolteu pin’ la genunchi linga Teiul lui Eminescu, si indragostitul cu indragostita vin, indragostitul scoate din buzunar suta de mii ca sa aiba privilegiul de a-i compune muzei (care seamana cu un castravete, avind 90 la suta apa – gata!) o poezea chiar sub copacul poietului national. Ha? Ia sa bag un copyright, ca cine stie 🙂

Written by Andrei Stavilă

martie 27, 2009 at 6:00 am

Ungaria, my love (10). Bani din piatra seaca

with 4 comments

In cadrul serialului dedicat Ungariei, era practic imposibil sa nu discut despre turism. Asta din cauza unei situatii paradoxale: tara asta nu prea are ce sa ofere – in comparatie cu Romania, de pilda. Exista desigur lacul Balaton, exista un orasel medieval fain (Szentendre), exista regiunea Tokaji (care da si numele celebrului vin) si exista Budapesta cu centrul ei. Cam atit, in mare. Si totusi, situatia paradoxala e constituita de faptul ca ungurii scot bani grei din turism. Au o stiinta a exploatarii resurselor de gen, ceva de speriat. Daca ar stapini si romanii stiinta respectiva, cred ca tara noastra ar deveni rapid una dintre cele mai bogate tari europene.

Astazi insa nu doresc sa discut despre turismul oficial, cel care include vizite la palate, castele si catedrale. Mai curind vreau sa va arat cum se pot scoate bani din piatra seaca, multumind turistii. Repet, ungurii sint incredibili la acest capitol. De exemplu, au un cult pentru statuile si monumentele din bronz, si au reusit sa faca turistii sa se inghesuie la fotografiat lucrarile respective. Iata citeva exemple:

1. Statuia lui Shakespeare de pe esplanada Dunarii. Va veti intreba: ce treaba are Ungaria cu Shakespeare? Pai n-are, dar atunci se poate inventa. In 1960, un australian de origine maghiara a conceput o statuie a dramatugului englez si opera a fost asezata in orasul australian Ballarat. In 1998, un avocat pensionar maghiar (admirator al lui Shakespeare) a vizitat Australia, a vazut statuia si a dorit o reproducere a acesteia taman in buricul Budapestei. Si s-a realizat. Pe piedestal scrie asa (ca sa-i gidile pe turisti): „Fie ca aceasta statuie sa constituie o legatura spirituala intre membrii publicului cunoscator din Australia, Ungaria, Marea Britanie si vizitatori ai Budapestei care vin din orice tara de pe glob”. Sa vedeti cite poze fac turistii acestei statui…

img_5535-640x480 img_5536-640x480

2. Tot pe esplanada Dunarii: „Mica printesa” (Kiskiralylany, a doua fotografie de mai jos) si „Fata cu ciinele” (prima statuie e din bronz, a doua – nu stiu…). „Mica printesa” (sculptor: Marton Laszlo) nu are nici o semnificatie – pur si simplu ungurii au dorit si ei un fel de „Little mermaid„, ca sa nu fie mai prejos decit danezii. Si treaba chiar le-a iesit, turistii se inghesuie sa faca poze cu printesa (care arata de fapt a baiat). Cum succesul a fost atit de mare, au mai pus o statuie, reprezentind o fata asezata pe o banca jucindu-se cu un ciine (am cautat in jurul statuii, nu am gasit nici o explicatie; am cautat pe net, nici asa nu am aflat ce e cu statuia asta si daca are, macar ea, vreo semnificatie).

img_5537-640x480 img_5538-640x480

3. Monumentul in memoria victimelor impuscate pe malul Dunarii de catre nazisti (1944-1945). Monumentul din bronz a fost creat in 2005 si a devenit imediat o atractie turistica, dar si un loc de pelerinaj.

dsc09013-640x480 dsc09037-640x480

4. Statuia politistului (intre catedrala „Sfintul Stefan” si Cetral European University). Probabil tot din bronz, dar iarasi fara nici o explicatie. La fel, atrage turistii ca un magnet. Ei, si cum cutreieram eu strazile Budapestei pentru a va arata asemenea minunatii, nu mica mi-a fost mirarea sa vad pe bulevardul Andrassy un grup de tineri imbracati in statui din bronz (probabil faceau vreun performance pe undeva)! Aveti mai jos fotografia.

img_5541-640x480 img_5546-640x480

5. Statuia de mai jos se afla pe strada Nagymezo, perpendiculara pe bulevardul Andrassy. Cum aceasta strada se mai numeste, in cultura populara, „The Broadway of Pest” (Broadway-ul Pestei – pentru ca sint foarte multe teatre pe aceasta strada) (sursa), banuiesc ca statuia are o legatura cu teatrul si actorii… Iarasi, turistii fac o groaza de fotografii.

img_5549-640x480 img_5550-640x4801

6. Pe aceeasi strada (Nagymezo u.), chiar vizavi de statuia reprezentind alegoric teatrul, se afla statuia lui Kalman Imre (compozitor de opereta, 1882-1953). Mai populara printre straini drept „Omul cu laptopul” – intrucit partea din grupul statuar care reprezinta laptopul ofera ceva informatii despre compozitorul respectiv.

img_5553-640x4801 img_5554-640x480

7. Statuia compozitorului Franz Liszt, pe strada care ii poarta numele (pe aceeasi strada se afla Academia de Muzica, fondata de Liszt).

img_5561-640x480

8. Statuia „Anonymus”, sculptata de Miklós Ligeti, il reprezinta pe un cronicar al Regelui Bela, cronicar care a scris istoria poporului maghiar. Problema este ca intre secolele XII si XIII sint mai multi regi maghiari numiti Bela, si nimeni nu stie sub ce rege a trait si scris individul respectiv. In consecinta, identitatea sa ramine necunoscuta. Aflata pe partea opusa intrarii in castelul Vajdhahunyad, este una dintre statuile celebre ale Budapestei, asaltata de forografi amatori si turisti.

img_0607-640x480

Written by Andrei Stavilă

martie 20, 2009 at 1:33 pm