Ungaria, my love (15). Podurile din Budapesta

Update (10 iulie 2014): Despre cele mai interesante poduri din lume se poate citi aici si aici.

Mi s-a parut foarte ciudat faptul ca pe internet nu poti gasi informatii despre toate podurile de peste Dunare din Budapesta. Asa ca, inarmat cu o harta, un GPS si o masina, m-am pus pe treaba si am fotografiat pentru voi toate podurile, plus unele locuri importante care sint in apropierea lor. Budapesta are 12 poduri peste Dunare, din care 9 leaga Pesta de Buda, doua leaga Pesta de insula Csepel, si unul leaga insula Csepel de Buda. De la sud la nord, iata podurile Budapestei:

1. Hárosi Híd (Podul Harosi)

Este cel mai sudic pod al Budapestei; de fapt, se afla la granita sudica a capitalei (districtul XXI), legind cea mai mare insula de pe Dunarea budapestana (Csepel-sziget) de Buda. Nu am gasit multe informatii despre acest pod; probabil numele sau vine de la insula Háros (de fapt, mai curind o peninsula, dar daca ungurii ii spun „sziget”, hai sa fim de acord ca e insula…), aflata in imediata vecinatate. Podul nu este spectaculos si e greu de fotografiat: malurile Dunarii sint impinzite de copaci care cresc chiar linga apa, si obiectivul camerei foto este mai intotdeauna obstructionat; eu a trebuit sa caut mult timp un loc din care sa fiu in stare sa produc o poza cit-de-cit acceptabila. Totusi, importanta podului este cruciala, intrucit face parte din autostrada M0 (poate de aceea s-au inmultit hypermarket-urile linga el: Bauhaus, Auchan, si altele). A fost construit intre anii 1987-1990. Ca sa ajungeti la el, puteti tasta pe GPS „Sun u.” sau „Haros u.” (sectorul XXI), si apoi parcati pe unde puteti (desi, mergind pe lungul bulevard Rakoczi Ferenc, eu v-as sfatui sa puneti masina in parcarea unuia din hypermarket-urile existente linga pod).

2. Lágymányosi híd (Podul Lágymányosi)

Constructia podului a inceput in 1992, iar inaugurarea sa a avut loc 3 ani mai tirziu, in 1995. Numele sau vine de la districtul Lágymányosi. Podul uneste Buda de Pesta si interesant este sistemul unic de iluminare: podul are cinci coloane, dedesubtul carora se afla reflectoare cu halogen care il lumineaza de la o inaltime de 35 de metri. Lungimea podului este de 493,4 metri, iar latimea de 30,5 metri. La capatul din Pesta al podului se afla Palatul Artelor, Teatrul National Ungar, Ludwig Museum (muzeul de arta contemporana) si „National Concert Hall” Bartók. Intre Ludwig Museum si Teatru se afla un zigurat pe acoperisul caruia te poti urca (ceea ce am si facut) (vezi mai jos, fotografia 3). Cladirea teatrului este minunata, a fost construita in forma de vapor iar terasa ei este puntea navei (fotografia 1). In jurul „vaporului” se afla o piscina – si, daca privesti dintr-un anumit unghi, ai impresia ca ambarcatiunea navigheaza pe linga cladirea unui teatru scufundat (e vorba de un memorial al vechiului teatru!) (foto 2). In jurul piscinei exista o gradina cu statui ale unor mari actori unguri (foto 4). O gradina in care (aviz autoritatilor romane!) poti calca iarba, poti face plaja si ai voie sa citesti tolanit linga piscina. Evident, cind e foarte cald nu te amendeaza nimeni daca intri in apa 🙂

(1) (2) (3) (4)

3. Petőfi híd (Podul Petőfi)

A fost construit intre anii 1933-1937, are o lungime de 378 metri (514 metri cu tot cu rampe) si o latime de 25,6 metri. Numele sau initial a fost Horthy Miklós híd (dupa numele guvernatorului Ungariei din perioada interbelica, Miklós Horthy). Numele actual vine de la poetul national (si revolutionar!) Petőfi Sándor (1823-1849). Nu este un pod spectaculos – la momentul constructiei sale (cind Ungaria se lupta cu criza economica si politica) nu frumusetea, ci utilitatea a fost criteriul principal. In ianuarie 1945 a fost aruncat in aer de nemti, si a fost reconstruit intre anii 1950-1952.

4. Szabadság híd (Podul Libertatii)

(1)   (2) (3) (4)

Si acest pod leaga Buda de Pesta; a fost construit intre anii 1894-1896 si inaugurat in prezenta imparatului Franz Joseph (al carui nume l-a si purtat, initial). Are o lungime de 333,6 metri si o latime de 20,1 metri. Cele patru virfuri (catarge) ale sale sint decorate cu statui de bronz care reprezinta Turul (un gen de soim), o pasare din mitologia ungara. De asemenea, pe frontispiciul sau se poate observa stema imperiala maghiara. Ca toate celelalte poduri ale Budapestei, si acesta a fost distrus de catre nemti in ianuarie 1945. A fost reconstruit si redeschis publicului in 1946, cind a primit si noul nume. La capatul din Buda al podului se afla piata Fővám, importanta pentru ca aici este celebra piata acoperita din Budapesta (mai sus, foto 3 si 4). La capatul  din Pesta al podului se afla dealul Gellért, impreuna cu faimoasa biserica din pestera. Iar de aici puteti urca spre virful dealului, unde veti vedea Statuia Libertatii si Citadela. Din cauza traficului aglomerat (masini si tramvaie) podul a fost deteriorat, si momentan se afla intr-o faza de reconstructie (accesul pe pod este interzis). Exista si un plan ca, dupa ce a patra linie budapestana de metrou va fi construita (in urmatorii zece ani), Podul Libertatii sa devina unul exclusiv destinat circulatiei pietonale.

5. Erzsébet híd (Podul Elisabeta)

(1)  (2) (3)

Podul Elisabeta (construit intre anii 1897-1903) leaga Buda de Pesta in locul in care latimea Dunarii este cea mai mica de pe intreg teritoriul Budapestei, ca atare podul are doar 290 metri in lungime. Evident, podul a fost numit dupa Imparateasa Elisabeta a Austro-Ungariei, sotia lui Franz Joseph, mai cunoscuta sub pseudonimul Sissi. La capatul din Pesta al podului poti vedea cea mai veche biserica din Budapesta, construita in secolul XIII. La capatul din Buda se afla dealul Gellért si monumentul Sfintului Gellért (foto 3). Alaturi, intr-o mica gradina, a fost asezata statuia de bronz a imparatesei Elisabeta. In cazul in care conduceti pe pod, va trebui sa fiti foarte atenti si sa respectati viteza maxima legala de 40 km/h. Asta pentru ca, la capatul din Buda al podului se afla un drum intortocheat (construit asa din cauza pozitiei dealului Gellért) – un loc in care au fost multe accidente. Limita actuala de viteza a fost impusa in 2004, dupa ce o intreaga familie a murit aici. Podul a fost aruncat in aer in 1945 de catre soldatii nemti aflati in retragere si a fost reconstruit in forma actuala intre anii 1961-1964 (de fapt, s-a dorit reconstructia lui intr-o alta locatie, dar cum municipalitatea nu avea destui bani pentru o fundatie complet noua a unui alt pod, s-a hotarit folosirea fundatiei vechi, si astfel podul a fost reconstruit in exact acelasi loc). Totusi, traficul a deteriorat podul, asa ca in 1973 au fost inlaturate sinele de tramvai.

6. Széchenyi lánchíd (Podul cu lanturi Széchenyi)

(1)  (2)  (3)

Cel mai cunoscut pod al Budapestei care leaga partea estica de cea vestica a capitalei ungare este, in acelasi timp, si cel mai vechi pod permanent peste Dunare din acest oras. A fost proiectat in 1839 de catre William Tierney Clark si reprezinta, de fapt, copia la scala mai mare a podului Marlow (de peste Tamisa), desenat de acelasi arhitect. „Podul cu lanturi” a fost deschis circulatiei in 1849 si poarta numele contelui István Széchenyi, un infocat sustinator al constructiei. La capatul din Buda al podului se afla piata Adam Clark (numita asa dupa inginerul care a supervizat constructia podului), unde se pot vedea monumentul dedicat kilometrului zero al Budapestei, tunelul de sub Castelul Buda (construit intre 1853-1857) si funicularul care urca spre castel. La capatul din Pesta se afla piata Roosevelt, cu Palatul Gresham (construit in 1827) si Academia Ungara de Stiinte. Perechile de lei de la capetele podului au fost adaugate in 1852, iar actualul nume i s-a dat in 1898. In al doilea razboi mondial (18 ianuarie 1945) podul a fost distrus si a trebuit sa fie reconstruit, iar reconstructia s-a incheiat in anul 1949. In varianta actuala, lungimea podului este de 380 metri, iar latimea de 14,8 metri.

7. Margit híd (Podul Margit, sau Podul Margareta)

A fost construit intre anii 1872 – 1876 de catre inginerul francez Ernest Gouin si, evident, leaga Buda de Pesta – dar si ambele parti ale capitalei de insula Margit. Particularitatea acestui pod consta in faptul ca cele doua parti ale sale se unesc in dreptul insulei intr-un unghi de 165 de grade, asta pentru ca mica extensie a podului (pentru a face legatura cu insula Margit) a fost inclusa in graba in proiectul original, insa a fost construita doua decenii mai tirziu, din lipsa de fonduri. Are 607 metri in lungime si 25 metri in latime, este construit in stilul neo-baroc francez iar munca la edificarea lui a inceput la douazeci de ani dupa inaugurarea podului cu lanturi. Elementele de fier care au format structura podului au fost realizate in Franta si transportate apoi la Budapesta. Podul se bazeaza pe sapte piloni. Doua explozii spre sfirsitul celui de al doilea razboi mondial (pe 4 noiembrie 1944 si 18 ianuarie 1945) au distrus podul initial, dar acesta a fost reconstruit rapid si redat circulatiei in intregime in 1948. Datorita traficului intens (podul are patru benzi, cite doua pentru fiecare sens, plus doua linii de tramvai) acest pod se afla in cea mai proasta forma dintre toate podurile Budapestei, si se preconizeaza ca pina la jumatatea anului acesta sa fie inchis si sa inceapa lucrarile de consolidare. Planurile de renovare mentioneaza si reinstalarea sculpturilor care decorau cindva acest pod.

8. Árpád hid (Podul Árpád)

Al doilea pod ca lungime al Budapestei (are 928 de metri, iar latimea de 35,4 metri), Arpad hid a fost denumit, evident, dupa numele liderului primilor maghiari sositi pe aceste teritorii. Constructia sa a inceput in 1939, dar in 1943 a fost oprita din cauza razboiului. Lucrarile au reinceput abia in 1948, podul a fost inaugurat in noiembrie 1950 si denumit initial „Podul Stalin”. Abia in 1958 a primit numele actual. Pina la reconstructia podului nordic de cale ferata, in 1955, sinele de tramvai de pe podul Arpad au fost folosite si pentru transportarea unor bunuri cu trenul. Ca atare, podul a fost deteriorat si a avut nevoie de renovari in 1969. Intre 1981 si 1984 podul a fost largit (acum are trei benzi pe fiecare sens, doua linii de tramvai, plus cite un trotuar pentru pietoni si cite o banda pentru biciclisti pe fiecare sens de mers) iar la ora actuala este cel mai aglomerat pod al Budapestei (in jur de 150.000 de masini il traverseaza zilnic). La capatul dinspre Buda al podului se afla piata Szentlélek, unde puteti vizita muzeul Vasarely.

9. Újpesti vasúti híd (Podul de cale ferata Újpesti vasúti)

Despre acest pod nu am gasit informatii pe net. Oricum, se pare ca Budapesta are doua poduri de cale ferata (unul la nord si altul la sud). Podul din nord este ceva mai vechi, si am aflat ca a fost reconstruit in 1955 (probabil a fost si el aruncat in aer la sfirsitul celui de al doilea razboi mondial). Daca doriti sa ajungeti la el va trebui sa mergeti pina in piata Ujpest-Varoskapu (dati chiar asa pe GPS, sau daca mergeti cu metroul, coboriti la penultima statie a liniei albastre, denumita exact ca si piata de care vorbeam inainte). Podul uneste Buda de Pesta, si este construit pe deasupra peninsulei Nepsziget. In fotografia de mai sus se poate vedea doar portiunea podului care uneste Pesta de peninsula.

10. Megyeri híd (Podul Megyeri)

(1)(2)(3)(4)

Podul Megyeri este cel mai tinar, cel mai nordic, cel mai lung pod al Budapestei si, se pare, cel mai lung pod peste Dunare, in general (si, in opinia mea, al doilea pod ca frumusete dupa podul cu lanturi). Constructia sa a debutat la inceputul anului 2007, iar podul a fost inaugurat la 3o septembrie 2008. Podul face legatura intre trei districte ale Budapestei: Újpest (in Pesta) si Békásmegyer si Budakalász (in Buda). Lungimea sa masoara 1862 de metri, iar latimea 35 de metri. Podul se afla deasupra insulei Szentendrei (insula se poate vedea in fotografia 4) si deasupra celor doua brate ale Dunarii care delimiteaza insula (in fotografia 1 vedeti partea podului din Pesta pina la insula Szentendrei, iar in fotografia 3 puteti vedea cealalta parte a podului, de la insula pina in Buda). Podul face parte din autostrada M0 (care inconjura capitala, functionind si ca „sosea de centura”), are doua benzi pe fiecare sens (plus benzile de urgenta), in partea nordica se afla o pista pentru biciclisti, iar in partea sudica un trotuar pentru pietoni. Partea podului dintre insula si Pesta reprezinta primul pod rutier sustinut pe lanturi din Ungaria. Elementii de otel lungi de 20 de metri au fost montati in sudul capitalei si transportati pe Dunare pina la locul asamblarii lor. Cei doi piloni in forma literei A (foto 2) au cite 100 metri inaltime (masurati de la nivelul podului) si sint amplasati la 300 metri unul de altul. Cablurile de sustinere a bazei de otel sint amplasate la fiecare 12 metri, iar cel mai scurt cablu are 56 metri, in timp ce cablul cel mai lung are 163 metri. Fiecare pilon in forma de A are doua picioare, intr-unul existind un lift, iar in altul scari care duc catre virf, pentru a usura accesul muncitorilor care intretin podul. Partea podului peste insula Szentendrei masoara 559 de metri. Insula nu poate fi vizitata, din dorinta municipalitatii de a proteja nu numai flora si fauna, dar si rezerva de apa potabila a orasului, aflata pe insula. Pentru protectia pasarilor au fost construite ziduri speciale de protectie din sticla, pe toata lungimea podului de deasupra insulei Szentendrei (pe ambele parti). In privinta numelui podului, municipalitatea a lansat un vot pe internet. Podul ar fi putut sa ia numele lui Chuck Norris, al comediantilor americani Stephen Colbert sau Jon Stewart, ori al eroului ungur Miklós Zrínyi. Despre toata tevatura iscata in jurul acestui vot puteti citi mai multe aici. Pina la urma, podul a fost numit Megyeri, intrucit lega districtele Káposztásmegyer si Békásmegyer. Daca vreti sa ajungeti la pod, pur si simplu mergeti cu masina sau pe jos pe Váci út (dinspre centru spre nord) pina ce dati de el. Lucrul bun este ca masina se poate parca exact sub pod. Daca nu aveti masina, puteti lua autobuzul 204 (care trece pe pod) din Pesta (statia Újpest-Központ, chiar linga linia albastra de metrou). La capatul din Pesta al podului se afla statiunea Ramada si Aquaworld.

11. Kvassay híd (Podul Kvassay)

(1) (2)

Nu am gasit nici o informatie pe net despre acest pod. Pot sa va spun ca se afla in districtul IX al capitalei, si leaga Pesta de insula Csepel-Sziget (cea mai mare insula a Budapestei). Ca sa ajungem la el am tastat pe GPS „Helyikikoto ut”, o strada in imediata vecinatate a podului. Zona nu este tocmai spectaculoasa, e mai mult o zona industriala, fara case sau blocuri. Totusi, podul e fain: in fotografia (1) de mai sus puteti vedea partea sudica a podului (destinata pietonilor si autoturismelor) iar in fotografia (2) vedeti partea nordica, destinata traficului feroviar.

12. Gubacsi híd (Podul Gubacsi)

(1) (2)

Din pacate, nici despre acest pod nu am gasit informatii pe net. Ca si podul Kvassay, leaga Pesta de insula Csepel (mai exact, districtul XX din Pesta de districtul XXI din Csepel). Ca sa ajungem aici am tastat pe GPS „Sereny u.”, o strada foarte aproape de pod. Fata de podul Kvassay, Gubacsi se afla intr-o zona frumoasa, linistita si verde. Podul este destinat deopotriva autoturismelor, tramvaielor si pietonilor. La vreo doua sute de metri de pod (spre sud) se afla un hotel si un restaurant pe Dunare (cladirea nu pluteste, dar este construita pe apa).

Cam astea ar fi podurile Budapestei. Pentru cei interesati, voi scrie aici si traseele facute pentru a vizita si fotografia podurile. Ne-au trebuit trei zile. In prima zi am mers asa: de la Ors Vezer Tere am luat metroul (linia rosie) pina la Blaha Luiza Ter. De aici am mers pe jos pe bulevardele Jozsef Krt si Ferenc KRT (sectorul VIII), si am ajuns in Boraros Ter. Chiar aici se afla partea din Pesta a podului Petofi, dar nu ne-am oprit: am mers pe malul Dunarii spre sud, pina la podul Lagymanyosi. Am vazut podul, am vizitat complexul cultural de linga el, apoi ne-am intors la podul Petofi, si mergind pe malul Dunarii pe jos am vazut, in ordine, podurile Szabadsag, Erzsebet, Szecheni, Margit, si Arpad. De aici am mers pe Vaci ut pina la piata Ujpest-Varoskapu, unde am fotografiat podul nordic de cale ferata, Ujpesti Vasuti. Apoi am luat metroul din aceasta piata inapoi pina la Ors Vezer Tere. In total am mers cam 6 ore pe jos, si ne cam usturau talpile 🙂 In a doua zi am mers cu masina si am vizitat podurile Kvassay, Gubacsi si Harosi (exact in aceasta ordine; am scris deja cum ajungeti la ele, daca aveti masina si GPS). Ne-a luat cam trei ore in total. In a treia zi am fost la Megyeri, si ne-a luat cam tot trei ore: in primul rind pentru ca nu stiam exact cum sa ajungem la el (nu aveam o harta recenta, asa ca am cam orbecait) si in al doilea rind pentru ca ne-am plimbat aproape pe toata lungimea lui, cam 1,5 km dus si tot atitia intors (plus traficul din centru, evident).

Nota. Informatiile despre podurile Lagtmanyosi, Petofi, Szabadsag, Erzsebet, Szecheni, Margit, Arpad si Megyeri le-am luat in special de pe site-ul Bridges of Budapest (de unde am selectat si tradus anumite pasaje) si de pe Wikipedia (in mod ciudat, unele date difera in functie de site, asa ca nu sint responsabil pentru eventualele neconcordante). Un alt articol despre podurile din Budapesta cititi in Evenimentul Zilei (aici). Site-ul oficial al podurilor din Budapesta (pe care deja l-am amintit) poate fi consultat aici, budapest.com are o pagina speciala aici iar wikipedia vorbeste despre aceleasi poduri aici. Fotografii multe cu podurile din Budapesta puteti gasi aici.