Dulceata de trandafiri

Daca tot am inceput saptamina trecuta cu retetele de sezon, hai sa continuam in acelasi ton. Eu unul (spre deosebire de Arankas) nu ma omor dupa dulceturi in general (si nici dupa dulciuri), insa imi plac la nebunie dulceata de trandafiri si cea de nuci. Si cum aici ma potrivesc in gusturi cu Arankas, s-a apucat ea sa faca dulceata de trandafiri, iar eu sa va explic procesul de productie.

In primul rind, e bine sa stiti ce fel de trandafiri trebuie sa alegeti. Ca regula generala, cei mai buni sint (in aceasta ordine) trandafirii roz, albi si galbeni. Sint de evitat trandafirii rosii, cu exceptia celor foarte parfumati. O a doua regula: florile nu trebuie sa fie prea batrine, nici vestejite (folositi doar florile cu petale fine, nu groase). In fine, a treia regula spune ca fiecare floare trebuie sa fie parfumata (nu folositi trandafiri care au un parfum vag sau care nu miros deloc). Nu va speriati, nu e chiar atit de greu precum pare!

In al doilea rind, ar trebui sa faceti rost de petale de trandafiri, treaba nu tocmai usoara. Trei metode s-au aratat pina acum eficiente: (1) metoda „fraierul plateste„: mergeti in piata si sperati sa intilniti vreo co-nationala care vinde asa ceva; de obicei nu veti avea succes; (2) metoda „Don Juan de Dimbovita„: va imbracati la costum, mergeti la florarie si cumparati vreo 10 buchete de trandafiri; apoi dati fuga acasa, iar cind sotia da in lacrimi de crocodil de placere si uimire, va apucati sa-i cintati hitul „Puisor, fa-mi marmelada”; (3) Metoda „Haiducu’ lu’ 7 cai„: asteptati rabdatori sa treaca miezul noptii si incepeti sa colindati gradinitele de la parterurile blocurilor, poate si curtile vecinilor care au fost atit de prosti incit nu si-au luat un ciine. Adunati petale sa intre cam intr-o punga de marime medie (cu grija sa lasati macar o floare la fiecare tufa, nu de alta dar sinteti cu bun simt si nu vreti sa se oftice omul ca a muncit degeaba).

Bun, acum presupunem ca aveti cam la 250 grame de petale. Urmeaza treaba cea mai nasoala, si anume curatatul petalelor de capatul alb (cel cu care se prind de codita), pentru ca partea asta da un gust amar compozitiei. E o chestiune migaloasa, pentru ca va trebui sa luati petala cu petala (e bine sa fiti sadici si sa-i puneti la treaba asta pe dracii de copii, ca tot nu-i mai ia locul!). Daca insa aveti floarea cu tot cu bulb, puteti sa rupeti din prima toate petalele odata, despartindu-le astfel de partea nefolositoare. Ei, si acum hai sa vedem cum facem (apud Sanda Marin, idolul nostru, tradusa si adaptata de Arankas):

Ingrediente: 250 grame petale de trandafir, un kilogram de zahar, doua lamii, scortisoara (maruntita, nu pulbere!). Noi am folosit cam trei betze de scortisoara, acuma insa depinde de gust…

Mod de preparare: se freaca cu mina, usor sa nu se rupa, toate petalele cu zeama de la o lamiie (lamiia are rolul de a conserva dulceata si de a pastra consistenta petalelor). Nu trebuie sa luati petala cu petala, ci puneti toate petalele intr-o oala, turnati deasupra zeama, si amestecati cu grija, in acelasi timp frecind in miini petalele. Separat, intr-un vas emailat (de exemplu, ceaun) se pune la fiert aproximativ un litru de apa si zaharul. Cind incepe sa clocoteasca puneti petalele de trandafir care au fost frecate cu lamiie. Lasati totul la fiert aproximativ o ora – o ora si jumatate – asta in functie de cit de „scazuta” doriti sa o faceti (adica cit de mult sirop doriti sa aiba dulceata). In orice caz, trebuie sa tineti cont ca o dulceata prea scazuta (fara prea mult sirop) va fi extrem de dulce, pe cind o dulceata cu prea mult sirop nu va tine prea mult (va trebui pusa la frigider si mincata in doua-trei saptamini, intrucit nu va sta „pe iarna”). Evident, ideal ar fi sa faceti  o dulceata intre cele doua extreme. In timpul fierberii, evident, mestecati din cind in cind, sa nu se prinda de ceaun. Timpul oferit de noi este unul aproximativ, dulceata se ia de pe foc atunci cind este „legata”. Cu aproximativ 10 minute inainte sa luati dulceata de pe foc adaugati zeama de la cealalta lamiie si scortisoara. Dupa ce este gata, se da la o parte de pe foc, si puneti dulceata calda direct in borcane.

(1)  (2)

Mai sus: (1) – dulceata de trandafiri „scazuta”; (2) dulceata de trandafiri cu mai mult sirop

[Nota: fata de alte tipuri de dulceturi, se pare ca pentru dulceata de trandifiri borcanele nu trebuie sterilizate, daca doriti sa faceti mai multa si sa pastrati pentru iarna. Daca insa doriti sa fiti mai siguri ca dulceata nu se va strica, puteti incerca o metoda de sterilizare aici – scroll si vezi „sfaturi utile”, spre sfirsit. Sau aici.]

Pofta buna!